ROMÂNIA CAMERA DEPUTAȚILOR Ședinta Camerei Deputaților din 24 octombrie 2000 SUMAR Intervenţii ale domnilor deputaţi: 1.1 Petru Bejinariu - intervenţie intitulată "E greu pentru români când ţara nu-i întreagă"; 1.2 Ştefan Baban - comentariu legat de necesara demarare a Programului de reconstrucţie pentru Balcani; 1.3 Lazăr Lădariu - cronică amară a momentului românesc actual; 1.4 Gheorghe Ceauşescu - solicitare de a fi clarificate condiţiile tuturor acordurilor cu Jugoslavia, acum, după victoria forţelor democratice; 1.5 Nicolae Bud - semne de întrebare legate de privatizarea BCR; 1.6 Dan Coriolan Simedru - intervenţie legată de indiferenţa şi ignoranţa autorităţilor faţă de drepturile moţilor; 1.7 Constantin Eremia Cotrutz - comentarii pe marginea Raportului Ministerului Educaţiei Naţionale, primit de către Parlament; 1.8 Becsek-Garda Dezideriu Coloman - evocarea Revoluţiei maghiare din 1956; 1.9 Anghel Stanciu - prezentarea unei scrisori deschise adresate domnului Mugur Isărescu, prim-ministru al Guvernului României. Dezbaterea şi adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/1999 privind înfiinţarea Ministerului Funcţiei Publice. Dezbaterea şi adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind drepturile de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996. Dezbaterea şi adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996. Dezbaterea şi adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea şanselor la accesul în învăţământul superior. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora, adoptat la Oslo, Norvegia la 18 septembrie 1997. Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici (supunerea la votul final; respingerea proiectului) Dezbateri asupra proiectului de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Asistenţilor Medicali din România. Sedinta Camerei Deputatilor din 24 octombrie 2000 Şedinţa a început la ora 9,25. Lucrările au fost conduse de domnii Vasile Lupu şi Andrei-Ioan Chiliman, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Corneliu Ciontu şi Acsinte Gaspar, secretari. Domnul Vasile Lupu: Doamnelor şi domnilor , Începem programul de intervenţii . Invit la microfon pe domnul Dumitru Buzatu . Este ? Nu este . Domnul Bejinariu Petru , P.D.S.R. Se pregăteşte domnul Baban Ştefan , de la P.R.M. Domnul Petru Bejinariu: Vă mulţumesc , domnule preşedinte . Stimaţi colegi , Intitulez intervenţia de astăzi : " E greu pentru români când ţara nu -i întreagă " . Istoricii şi politicienii cinstiţi şi demni , populaţia din România au calificat Pactul Ribbentrop-Molotov ca un act de mare nedreptate , " odios şi criminal " şi ca " o expresie a politicii imperialiste dusă de cei doi mari dictatori ai vremii " . După 1990 aveam dreptul şi datoria să întreprindem demersuri pentru cunoaşterea adevărului istoric şi , apoi , pentru lichidarea consecinţelor abuzurilor din acel an de groază şi urgie – 1940 . Dar n- a fost să fie aşa . Despre adevărurile anului 1940 s- a scris mult în ultima vreme şi s- a vorbit şi la Conferinţa internaţională din 1991 de la Chişinău şi la Congresul Societăţii pentru cultura şi literatura română din Bucovina , în 1992 de la Gălăneşti – Suceava , prilej cu care s- a adoptat cunoscuta " Chemare de la Putna " . Din această Chemare , reţinem : " Conducerea societăţii şi membrii prezenţi la congres , în pelerinaj la Mânăstirea Putna , s- au legat solemn în faţa lui Dumnezeu şi sub oblăduirea lui Ştefan cel Mare , să lupte cu toate forţele lor intelectuale şi spirituale pentru a menţine unitatea naţională a românilor din Bucovina istorică " . Dar , în mare grabă , după aceea , şi fără nici un temei istoric , juridic şi moral , actuala putere a parafat , semnat şi ratificat Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina , prin care au fost cedate Ucrainei nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa şi Sudul Basarabiei . După ratificare , situaţia românilor din regiunea Cernăuţi s- a înrăutăţit continuu . Iată realităţi foarte recente şi punctuale : atitudinea autorităţilor ucrainene faţă de delegaţiile judeţului Suceava şi Botoşani , la festivitatea dezvelirii statuii lui Eminescu , la Cernăuţi , în ziua de 15 iunie 2000 ; constrângerile aduse în şcolile româneşti ; coborârea unicului steag românesc de pe clădirea sediului redacţiei ziarului " Lumea " ; prezenţa la manifestările româneşti a unor reprezentanţi gălăgioşi ai organizaţiilor extremiste ucrainene ; oprirea tinerilor etnici români , în număr de 200 , de a veni la studii în România , cu burse din partea statului român şi altele . Sunt dezvoltate constrângeri şi în sfera Bisericii Ortodoxe din satele româneşti . Cel mai recent caz este cel al preotului român paroh la Biserica din Ceahor , Regiunea Cernăuţi , căruia autorităţile ucrainene i- au aplicat interdicţia de intrare în Ucraina , în timp ce se întorcea de la hramul Sfintei Paraschiva de la Iaşi , împreună cu un grup de enoriaşi din parohia sa . În ultimele luni , preotul Ioan a fost ţinta unor atacuri de presă , respectiv în ziarul " Ceas " şi a fost supus unor presiuni din partea autorităţilor locale . Străvechi pământ românesc , Basarabia , a devenit , în urma aceluiaşi Pact Ribbentrop-Molotov , Republică Socialistă , apoi Republica Moldova . Şi aici actuala putere se exprimă , tot prin Tratat . Domnul ministru Petre Roman a parafat Tratatul privilegiat de parteneriat şi colaborare dintre România şi Republica Moldova , fără prevederi majore , spre a fi , într-adevăr , privilegiat şi fără deschiderea necesară pentru revenirea Basarabiei la patria-mamă . Astfel de aprecieri , din săptămâna trecută , ale liderului P.D.S.R. , domnul prim- vicepreşedinte Adrian Năstase , la Chişinău , tare l- a supărat pe domnul ministru de externe , care -n ultima vreme ne scaldă în promisiuni , aşa cum domnia sa s- a scăldat politic în Dunăre . Noi avem însă datoria de a ne apleca asupra istoriei şi nu asupra manualelor alternative , ci asupra realităţilor de azi . Avem răspunderea menţinerii identităţii naţionale a tuturor românilor de peste hotare şi avem onoarea şi menirea de a rămâne români şi la sfârşitul globalizării . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Da . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Se pregăteşte domnul Lădariu Lazăr , de la P.U.N.R. Domnul Ştefan Baban: Vă mulţumesc , domnule preşedinte . Domnule preşedinte , Doamnelor şi domnilor deputaţi , " România a mers pe mâna NATO şi a pierdut " , aşa se intitulează intervenţia mea politică de azi . Pierderile economiei româneşti , în urma celor două embargouri impuse Iugoslaviei reprezintă un sfert din datoria externă a României . Iugoslavia a fost dintotdeauna partenerul comercial tradiţional al României . Situaţia s- a schimbat o dată cu impunerea primului embargou Iugoslaviei , în 1993 , ca urmare a războiului din Bosnia-Herţegovina . Astfel , Iugoslavia care se afla pe locul 7 în 1991 în clasamentul ţărilor cu care România derula schimburi comerciale , a ajuns pe locul 72 în 1993 . Pe toată perioada embargoului , economia românească a pierdut 1 miliard de dolari . Cei mai afectaţi au fost oamenii de afaceri români , care au pierdut o piaţă bună de desfacere a produselor lor . Din 1996 până la impunerea celui de- al doilea embargou ţării vecine , schimburile comerciale româno-iugoslave au început uşor să se revigoreze , dar asta nu înseamnă că produsele româneşte au recăpătat în totalitate locul pierdut pe piaţa de la sud-vest de Dunăre . Cea de- a doua sancţiune impusă Iugoslaviei în martie 1999 a dus din nou la micşorarea volumului schimburilor comerciale cu România , economia ţării noastre înregistrând pierderi , şi de această dată , de peste l miliard de dolari . O dată cu ridicarea embargoului , toate ţările din zonă au pornit cursa pentru câştigarea pieţei iugoslave . Pactul de stabilitate în Europa de Sud-Est a pornit ca o iniţiativă de generozitate din partea Uniunii Europene şi a altor puteri economice şi politice ca S.U.A. , Japonia sau Canada , pentru a întări economia , democraţia şi a oferi stabilitate politică în sud-estul Europei . Ţările propuse să beneficieze de cele două-trei miliarde dolari preconizaţi pentru reconstrucţia în Balcani , sunt : Bulgaria , România , Albania , Croaţia , Bosnia-Herţegovina şi , mai nou , Iugoslavia . Din iulie anul trecut , când a apărut această iniţiativă , promovată şi ca prim semn de atenţie din partea occidentului faţă de Europa de Sud-Est , proiectul de reconstrucţie din Balcani a rămas până în prezent doar o promisiune . În tot acest timp , ţările donatoare s- au întrecut în declaraţii promiţătoare . Şefi de state şi guverne s- au întrunit să discute pe această temă de nenumărate ori , dar n- au scos nici un ban din buzunar . Toată lumea face simpozioane cu pişcoturi şi fursecuri , dar , din punct de vedere al banilor , nu au fost decât vorbe şi iar vorbe . Programul de reconstrucţie este zero . Practic , organismul care trebuia să administreze acest Fond pentru reconstrucţie nu are nici măcar sediu , pentru că nu are bani . Şi atunci ce înseamnă acest Program de reconstrucţie pentru Balcani ? Ce şansă oferă acum oamenilor de afaceri decizia Uniunii Europene de a ridica embargoul impus Iugoslaviei ? Când şi în ce condiţii îşi va recâştiga România partenerul comercial tradiţional de la sud-vest de Dunăre ? Iată câteva din întrebările la care încercăm , în ultimul timp , să obţinem un răspuns şi , până când nu -l vom obţine , mai pierdem cel puţin 2 miliarde de dolari şi o piaţă tradiţională de desfacere pentru produsele româneşti . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Da . Vă mulţumesc . Domnul Lazăr Lădariu: Domnule preşedinte , Doamnelor şi domnilor deputaţi , Când domnul Radu Sârbu , mai marele F.P.S. -ului , consideră bunurile românilor , precum cele de pe o proprie moşie , aşezând reproşurile aduse privind scoaterea economiei româneşti la mezat , drept " diversiune a unor invidioşi din umbră " , făcându -se că nu ştie nimic despre privatizările şi mişculaţiile de pe la TEPRO-Iaşi , PETROMIDIA , ARLO-Slatina , PETROM , PETROTUB-Roman , SIRCOTUB-Zalău , PHOENIX-Baia Mare , SEVERNAV-Drobeta Turnu Severin , când fostele I.A.S. -uri sunt împărţite între directori şi neamurile lor , uitând cu totul de cei care acolo au trudit o viaţă întreagă , când ROMTELECOM şi CIMENTUL românesc sunt date cu dărnicie pe mâna străinilor , ceva e putred pe la vârful piramidei puterii actuale . Când controlul Trezoreriei României este subordonat intereselor băncilor străine , prin Societatea privată TRANSFOND – adevărat " cal troian " în sistemul financiar românesc , când băncile străine câştigă enorm pe seama speculaţiilor legate de moneda naţională , prin manipularea ratei dobânzilor în folos propriu , ceea ce aduce României , din cauza devalorizării euro în raport cu moneda americană , o pierdere de 1 miliard de dolari pe an , păgubind deopotrivă bugetul de stat şi exportul unei economii în tranziţie , să închizi ochii , înseamnă a- ţi trăda neamul într- o poziţie antinaţională . Când păgubiţii de la F.N.I. , furaţi la drumul mare , ca în Codrii Vlăsiei , sunt aruncaţi pe scările Parlamentului , ca nişte saci de porumb , când indiferenţa autorităţilor permite să fie îndreptată bâta pe spinarea lor , când castana fierbinte a responsabilităţilor trece dintr- o mână în alta , când păcăliţii – majoritatea oameni vârstnici şi bolnavi declară greva foamei şi ies cu rândul în Piaţa Universităţii , pentru a atrage atenţia asupra lor , în timp ce alde Sorin Ovidiu Vântu , Nicolae Popa , Anton Sângeorzan , iuţi de picior , dar şi de mână , îşi iau partea bine tăiată , între 471 de miliarde şi respectiv 34 de miliarde lei din fond , pe la noi totul este posibil . Când frigul , acum când " generalul Iarnă " iar i- a prins nepregătiţi pe mai marii clipei , întorcându -ne cu peste 10 ani îndărăt , spre îndemnul lui Ceauşescu " de a mai pune o haină pe noi " , în apartamentele îngheţate , când nu sunt găsite cele 150 milioane de dolari pentru a ieşi din această situaţie , când sărăcia şi şomajul stăpânesc pe la noi , când locuitorii Romanului îşi vând casele şi pleacă în lume , când un părinte se aruncă cu copilul în braţe sub roţile maşinii , românul ajunge la limita răbdării şi a disperării . Când Teser Fait ne aminteşte că în grânarul Europei azi turcii fac pâinea românilor cu făină ungurească şi păgubeşte statul român cu 86 miliarde de lei , când se fură pe rupte , când o justiţie coruptă şi politicienii vânduţi încurajează o mafie în floare , când ofiţeri argeşeni de poliţie sunt implicaţi până la gât în afacerile cu petrol , când " Ţigareta II " va ajunge la lumină doar la calendele greceşti , când puternicii zilei ne sfidează din limuzinele lor luxoase şi o duc după principiul " Trai , nineacă ! " , după ce au făcut una cu pământul o ţară şi au abandonat definitiv teritorii româneşti prin Tratatele cu Ucraina şi fosta U.R.S.S. , pecetluind definitiv consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov , când înfloreşte afacerea diplomelor false , iar un Ede Erdely , pornit să pună mâna pe bunuri ale statului român de prin Oltenia , ameninţă public un reporter al Antenei 1 , când mafia alcoolului stăpâneşte mii şi mii de miliarde într- o economie subterană , în timp ce România are , după părerea domnului comisar european Verheugen " şanse de a accede în U.E. la Paştele cailor " , ceva ne spune că aşa nu se mai poate s- o ducem , iar cuţitul a ajuns la os . În tot acest timp , cei care au distrus România , prin guvernările anterioare , îşi dau mâna într- o toamnă electorală , amintind de atmosfera dintr- un roman de Garcia Marchez . Fundătura în care am ajuns este consecinţa logică a blestematului algoritm şi a " Contractului " mincinos " cu România " . O altă urmare , tot firească , între oamenii de onoare , ar fi demisia . Numai că onoare nu mai este . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Domnul Ceauşescu Gheorghe . Se pregăteşte domnul Bud Nicolae . Este prezent ? Domnul Gheorghe Ceauşescu: Domnule preşedinte , Alegerile din 24 septembrie 2000 din Republica Federală Iugoslavia au dus la victoria forţelor democratice şi la prăbuşirea Regimului Miloşevici . Preşedintele României , Guvernul şi partidele politice au salutat această victorie a democraţiei împotriva unei guvernări , care , în 10 ani a dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii , la război şi violenţă şi a aruncat ţara într- o criză profundă , cu consecinţe încă greu de evaluat nu numai pentru poporul sârb , ci şi pentru întreaga regiune sud-est europeană . Parlamentul României trebuie şi el să adopte o poziţie comună faţă de aceste evenimente . Se cuvine , desigur , să salutăm printr- un mesaj , adresat noului preşedinte al Federaţiei şi parlamentarilor aleşi la 24 septembrie 2000 , victoria democraţiei . Dar aceasta nu este de ajuns . Trebuie să recunoaştem că între 1992 şi 1996 guvernarea P.D.S.R. , P.R.M. , P.S.M. a întreţinut relaţii privilegiate cu Regimul Miloşevici , pe care l- a ajutat şi făţiş şi în secret , în opera sa de distrugere a fostei Iugoslavii . Aspectele penale ale contrabandei cu petrol , iniţiată şi încurajată de Guvernul Văcăroiu , sunt pe cale să fie elucidate de justiţie . Implicaţiile politice ale acestor acţiuni , în beneficiul forţelor agresive din spaţiul iugoslav nu pot rămâne în seama Parchetului şi a tribunalelor . Este imperios necesar ca Parlamentul României să examineze , prin comisiile sale de apărare şi de politică externă , consecinţele politice ale acestor acţiuni , să verifice în ce măsură ele nu au fost susţinute şi prin alte mijloace , încă necunoscute , să ia măsuri pentru ca România să nu mai aibă de suportat consecinţele unor decizii pe care guvernanţii le- au luat fără ştirea şi fără acceptul Parlamentului şi al cetăţenilor acestei ţări . Colaborarea celor mai înalte autorităţi ale României cu forţe politice şi militare , care azi sunt calificate drept " criminale " de către statele democratice , a expus ţara noastră la riscuri politice , pe care trebuie să le evaluăm în cunoştinţă de cauză . Solicit , de aceea , ca în termen de o săptămână , Consiliul Suprem de Apărare a Ţării , Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării Naţionale să informeze Parlamentul asupra tuturor acordurilor – publice sau secrete , pe care România le- a încheiat sau le- a aplicat în raporturile ei cu Iugoslavia , din 1992 până în 1996 . Comisiile de politică externă să -i audieze pe domnii senatori Ion Iliescu şi Teodor Meleşcanu , pe tema relaţiilor cu Republica Federală Iugoslavia şi cu Republica Srbska , iar Comisiile de apărare să -i audieze pe foştii miniştri ai Apărării din Guvernul Văcăroiu , pe aceeaşi temă . În special , trebuie ca Parlamentul să obţină un răspuns clar şi precis la întrebarea pe care presa a invocat -o în mai multe rânduri : a existat sau nu un acord secret al României cu Republica Federală Iugoslavia , pe de o parte , cu Slovacia , pe de altă parte , pentru susţinerea reciprocă , inclusiv militară , în cazul unui conflict armat ? În mod special , acum , când configuraţia politică a sud-estului Europei s- a modificat în favoarea democraţiei şi când P.D.S.R. -ul se pregăteşte cu atâta aroganţă să exercite puterea înainte chiar de a fi câştigat alegerile , cetăţenii României trebuie să ştie la ce să se aştepte : la o cooperare sinceră şi reciproc avantajoasă cu forţele democratice din spaţiul iugoslav sau la manevre oculte în sprijinul forţelor trecutului ? Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Da . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Se pregăteşte domnul Simedru Dan Coriolan . Este ? Domnul Nicolae Bud: Domnule preşedinte , Doamnelor şi domnilor parlamentari , Acum , pe ultima sută de metri ai actualei guvernări , coaliţia pare dispuăs a ne oferi o nouă surpriză de proporţii . După ROMTELELCOM , I.M.G.B. , TEPRO-Iaşi şi multe altele , se precipită retezarea unui alt pilon al economiei româneşti . Mă refer la cele ce se întâmplă în legătură cu privatizarea Băncii Comerciale Române . Recent , şeful Comisiei de privatizare , domnul Nicolae Boeţi , care a ţinut piept presiunilor Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale de privatizare cu orice preţ a Băncii Comerciale Române , a fost demis şi înlocuit cu repeziciune , iar acum Guvernul vrea să -şi modifice strategia de privatizare pe care tot el a aprobat -o . Vechea strategie prevedea ca un pachet de acţiuni de maximum 35% să fie vândut către investitori strategici , alte 20% din acţiuni să fie vândute către BERD şi D.H.C. , o societate de investiţii internaţională , măsuri urmate de ieşirea pe piaţa internă şi externă de capital , concomitent cu oferirea a 5% din acţiuni salariaţilor . Acum , Guvernul dărâmă întreaga activitate depusă de Comisia de privatizare a Băncii Comerciale Române , strategie aprobată de Guvern şi care prevedea ca procesul de privatizare al B.C.R. să înceapă efectiv în luna iunie-iulie 2001 şi să se încheie în 2002 . Strategia iniţială fusese aprobată de către Fondul Proprietăţii de Stat şi Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională şi era agreată şi de Ministerul Finanţelor , însă Banca Naţională a României , din nou Banca Naţională , nu a avizat -o pe motiv că această strategie nu poate constitui suportul unei privatizări reale . Astfel , se vrea ca până la alegeri să se vândă 51% din acţiuni către " un investitor strategic " , şi , dacă este posibil , întregul pachet de 70% deţinut de Fondul Proprietăţii de Stat . Schimbarea din funcţie a preşedintelui Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române este cu atât mai suspectă cu cât ea a fost făcută fără ca acesta să fie anunţat în prealabil , fără apariţia în Monitorul Oficial a hotărârii de schimbare şi fără ca aceeaşi hotărâre să fi fost pusă în discuţia Cabinetului Isărescu . Este o încălcare flagrantă a prevederilor legale , care prevăd expres că un membru al Comisiei de privatizare al unei bănci este schimbat din funcţie doar dacă a încălcat legea , ceea ce nu se poate spune în cazul preşedintelui demis . Această grabă suspectă , făcută la comandă , va afecta nu numai procesul de finanţare a economiei româneşti , ţinând cont că prin Banca Comercială Română sunt finanţate peste 2/3 din întreaga economie reală , din care 70% în sector privat , ci şi eventualul preţ ce se va obţine în urma privatizării Băncii Comerciale Române . Se pune întrebarea : de ce ? Pentru că până la alegeri nu mai există timpul fizic necesar unei eventuale evaluări corecte atât a Băncii , cât şi a ofertelor , care să corespundă cel mai bine interesului naţional . Unul din motivele ce dă greutate privatizării Băncii Comerciale Române , care deţine locul 193 în topul mondial , constă în ponderea pe care -o reprezintă Banca Comercială Română în bilanţul agregat al băncilor comerciale din România : peste 28% din total credit neguvernamental , peste 39% din creditul pe termen scurt , peste 26% din creditul guvernamental , peste 30% din economiile populaţiei , din care 45,6% la depozitele în lei . Presiunile crescânde ale organismelor financiare internaţionale , în special ale Băncii Mondiale , care a solicitat în nenumărate rânduri Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române rapoartele elaborate de consultantul străin MERRIL LYNCH au fost respinse de Comisia de privatizare şi de preşedintele acesteia . Cunoaştem şi motivul . Comisia de privatizare nu era abilitată prin lege pentru a pune la dispoziţie documentele solicitate , existând în acest sens un acord de confidenţialitate încheiat între Bancă şi firma de consultanţă . Opoziţia comisiei a dus la rezultatul ştiut , previzibil , de altfel : schimbarea preşedintelui ei în condiţiile arătate . În aceste condiţii , politica pământului pârjolit apare ca strâns legată de tentativa cercurilor interesate de a lichida banca la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie 2000 , când , drept urmare a unor zvonuri şi diversiuni bine ticluite , deponenţilor li s- a sugerat lichidarea de urgenţă a depozitelor şi a conturilor de la Banca Comercială Română . În aceste circumstanţe , Banca ar fi putut foarte uşor să cadă şi nici un investitor prestigios occidental nu s- ar mai fi văzut să fie tentat să facă o ofertă serioasă pentru Banca Comercială Română . De altfel , menţinerea controlului român al Băncii era o condiţie în strategia iniţială construită de Guvern , fapt care , se vede treaba , a deranjat , iar investitorii serioşi care vor să pătrundă în România vor solicita , în mod previzibil , mult timp pentru a- şi prezenta în mod oficial ofertele . Cum , în ultimul moment , au apărut anumiţi investitori greci – adepţii vânzării cât mai rapide a Băncii Comerciale Române , care vor să modifice prin hotărâre de Guvern strategia iniţială , ne putem aştepta ca " reţeta ROMTELECOM " să se aplice perfect şi în cazul B.C.R. Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Da . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Se pregăteşte domnul Constantin Cotrutz . Domnul Dan Coriolan Simedru: Domnule preşedinte , Doamnelor şi domnilor deputaţi , Intervenţia mea de astăzi este determinată de un articol apărut în cotidianul " Azi " , al cărui trist conţinut face referire la indiferenţa şi ignoranţa autorităţilor faţă de drepturile moţilor , consfinţite prin lege . În urma unei discuţii cu cel care a inspirat acel articol – primarul Comunei Albac , Gheorghe Paşca , am aflat că strădania noastră , a Parlamentului , de a reda drepturile obţinute cu sacrificii de bravii locuitori ai Munţilor Apuseni – moţii , au rămas apă de ploaie , adică , o lege pe care autorităţile statului , din păcate , n- o bagă deloc în seamă . În 1934 , guvernul liberal condus de Gheorghe Tătărăscu s- a întâlnit în şedinţă , ţinută în mod simbolic în capitala moţilor , la Câmpeni , şi a adoptat o lege specială pentru moţi , prin care le acordă o serie de drepturi , ca recunoaştere a luptei de veacuri pentru o viaţă mai bună şi identitate naţională , lege care a fost respectată şi preţuită în întreaga ţară . Legea de astăzi , mă refer la Legea nr. 33 , care reînvie în mare parte spiritul legii de acum 66 de ani , nu este respectată , moţii fiind batjocoriţi în târgurile din ţară . Cea mai gravă situaţie se întâlneşte la Craiova , unde Administraţia Pieţelor , în speţă târgul din Romaneşţi , de acord cu primăria municipiului , percepe taxe exagerat de mari , ignorând cu desăvârşire atât " carnetul de moţ " , cât şi Legea nr. 33 . Oamenilor li se spune de fiecare dată să se ducă la cei care le- au dat drepturile prin lege şi să le rezolve problemele , ca şi cum la Craiova ar fi o altă ţară . De asemenea , o altă unitate a statului , mă refer la ROMSILVA , nu acordă , conform spuselor primarului Comunei Albac , acea reducere cu 50% din preţul materialului lemnos pentru locuitorii Munţilor Apuseni . Având în vedere aceste lucruri , cer ministrului Funcţiei Publice şi prefectului Craiovei să ia act de aceste fapte şi să aplice legea , în special Legea nr. 33 şi dacă este cazul , şi Legea nr. 69 modificată , în ceea ce priveşte faptele primarului Bulucea şi Administraţiei Pieţelor . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Da . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Se pregăteşte domnul Garda Dezideriu Coloman . Domnul Constantin Eremia Cotrutz: Mulţumesc , domnule preşedinte . Stimaţi colegi , În locul unei analize competente a activităţii sale , Ministerul Educaţiei Naţionale ne oferă comentarii propagandistice . Raportul Ministerul Educaţiei Naţionale ascunde adevărata măsură a incompetenţei . Mărturisesc sincer că am stat cu sufletul la gură aşteptând raportul Ministerului Educaţiei Naţionale , la 10 luni de la noua şi totuşi vechea guvernare C.D.R.-istă . Nerăbdarea mea izvora din faptul că în ultimul an învăţământul românesc a fost supus la nenumărate încercări , numite , mai în glumă , mai în serios , " experimente reformatoare " . Am fost surprins însă când , în locul unui raport obiectiv , în care să fie puse în balanţă toate realizările şi nereuşitele din ultimul timp , am putut citi doar două discursuri oficiale ale domnului ministru , cu o formulă introductivă identică , de parcă scribii de la minister au fost declaraţi corijenţi la capitolul originalitate . Raportul pe care l- am discutat reprezintă dovada vie a existenţei temporare în fruntea ministerului a unui filosof . Fără a vorbi în sens peiorativ , darea de seamă a ministerului nu poate fi încadrată decât în capitolul filosofări , cu care domnul Marga ne- a obişnuit de ceva vreme . Dar să vedem acum cu ce ne îmbrobodeşte domnul ministru , ţinând să atragem atenţia că raportul mai sus amintit nu a fost întocmit pentru un învăţător de şcoală dintr- un sat uitat de lume , ci chiar pentru Parlamentul României . Posibilităţile de învăţătură au sporit la orice nivel , se mândreşte domnul Marga , uitând probabil să spună că în acest an , mai mult decât în ultimul sfert de veac , tot mai mulţi copii nu au putut păşi în şcoală datorită pauperizării cu care familiile lor trebuie să se confrunte . Un alt motiv de laudă îl reprezintă asanarea examenelor , după decenii de corupere şi superficialitate . Mai are rost să ne amintim că în această vară nu a existat examen important în învăţământul românesc care să nu fie contestat într- o formă sau alta , pentru viciile de formă sau conţinut ? Examenele de capacitate , de bacalaureat , admitere în licee şi şcoli profesionale au eliminat ele , oare , coruperea şi superficialitatea ? Se tot bate monedă , de mai bine de 3 ani încoace , pe reforma învăţământului din România . Analişti de mucava au tot cerut schimbarea fundamentală a sistemului educaţional autohton , uitându -se , involuntar sau nu , că acest sistem a dăruit , şi prin minune încă o mai face , oameni bine pregătiţi , capabili oricând să facă faţă provocărilor noului mileniu . În raportul recent prezentat Parlamentului , se face referire , de cel puţin zece ori , la cuvântul " reformă " . Acest cuvânt tinde însă să devină o formă goală de conţinut , de vreme ce realitatea este alta . Realitatea este că , în ultimii 4 ani , beneficiarii , alături de cadrele din învăţământ şi cercetare , sunt de- a dreptul uitaţi , umiliţi , părăsiţi şi deznădăjduiţi . Prea multe exemple de proastă organizare , semnalate nu atât de noi , parlamentarii , pentru a nu fi acuzaţi de partizanat politic , cât de presă , ne- a oferit , în ultimul timp , acest minister , pentru ca primul-ministru să nu declanşeze o anchetă severă privind capacitatea managerială a acestei importante instituţii publice , de care se leagă viitorul nostru . O altă măsură punctată la capitolul " Realizări " o constituie împrumutul de 50 de milioane de dolari de la Banca Mondială , destinat cercetării ştiinţifice în universităţi . Dincolo de faptul că orice ban luat trebuie rambursat cu dobândă , chiar nu ştie nimeni din minister că soluţia corectă şi pragmatică pentru rezolvarea acestei chestiuni nu este să ceri bani de aiurea , ci să oferi cadrul de stimulare pentru cercetare ? Nu ar fi fost mai eficient să se adopte o lege prin care cercetătorii , cadrele universitare tinere să fie ajutaţi economic şi fiscal să se afirme , să născocească viitorul , în condiţiile în care aceşti oameni îşi pun problema supravieţuirii în prezent ? Sistemul de susţinere socială a studenţilor , de care domnul Marga face atâta caz , este sublim , însă lipseşte cu desăvârşire , atâta timp cât de împrumuturi bancare şi burse contractuale au parte câţiva privilegiaţi , şi nu adevăraţii subiecţi ai acestor favoruri . Domnul ministru încearcă să impună învăţământului universitar autohton prevederile Declaraţiei de la Bologna , de anul trecut , ceea ce înseamnă lărgirea formelor de învăţământ deschis la distanţă , diplome intermediare , autofinanţări dubios realizate etc. Ceea ce cred eu însă este că toată această " mişculaţie " tehnică nu este decât o politică fără fond , ca atâtea altele în ultimii 4 ani . Educaţia din România are într-adevăr nevoie de reformă , dar reforma nu înseamnă copiere , ci adaptare la necesităţile tale . Altfel , riscăm să producem şi alte dezechilibre majore în învăţământ , ameninţând şi mai mult pe cei mici şi pe tinerii , categoriile care aşteaptă de la noi coerenţă şi pragmatism . Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Se pregăteşte domnul Anghel Stanciu . Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman: Domnule preşedinte , Doamnelor şi domnilor deputaţi , La data de 23 octombrie , s- au împlinit 44 de ani de la începutul Revoluţiei maghiare din 1956 . Manifestarea de solidaritate cu poporul polonez a studenţilor de la Budapesta , dărâmarea statuii lui Stalin au reprezentat începutul Revoluţiei anticomuniste în spaţiul central est-european . Ca replică , oamenii serviciului securităţii statului din Ungaria au deschis focul , atât asupra demonstranţilor , cât şi asupra celor care au încercat să ocupe Radioul . Deşi în ziua de 24 octombrie , puterea comunistă a folosit tancurile împotriva insurgenţilor , cu toate acestea , nu a putut reprima răscoala populaţiei . Mai mult chiar , după măcelul din 25 octombrie , din faţa Parlamentului , şi luptele din celelalte oraşe din Ungaria , s- a format guvernul condus de Nagy Imre , la data de 27 octombrie , guvern care a susţinut revendicările anticomuniste ale poporului maghiar şi care , în ziua de 1 noiembrie 1956 , a hotărât ieşirea Ungariei din Tratatul de la Varşovia şi neutralitatea ţării . Comuniştii de la Moscova , prin intervenţia armatei sovietice , la data de 4 noiembrie , au instalat guvernul comunist contrarevoluţionar condus de Janos Kadar . Cu toate că insurgenţii au luptat cu un eroism ieşit din comun , până la începutul anului 1957 , datorită superiorităţii numerice a armatei sovietice , revoluţia maghiară eşuase . Revoluţia din 1956 a influenţat gândirea intelectuală din România . Profesorii universitari şi studenţii de la Cluj au susţinut , pentru prima dată , necesitatea introducerii autonomiei universitare , însă mişcarea intelectualilor români şi maghiari din centrele urbane din România a fost înăbuşită cu cruzime . La Universitatea de la Cluj , 22 de studenţi erau exmatriculaţi şi întemniţaţi , iar numeroşi scriitori , savanţi erau deportaţi şi obligaţi la muncă silnică . Puterea comunistă din România s- a folosit de evenimentele Revoluţiei maghiare şi de mişcările de solidaritate cu evenimentele revoluţionare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minorităţii maghiare , dintre care măsura cea mai dură o reprezenta desfiinţarea Universităţii " Bolyai " din Cluj . Evenimentele din 1956 , în viziunea Grupului parlamentar al UDMR , reprezintă prima manifestare anticomunistă care a contribuit la slăbirea regimului totalitar în spaţiul central est-european . Vă mulţumesc pentru atenţie . Voci din partea stângă a sălii : La Budapesta ! Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Domnul Dumitru Buzatu a apărut ? Nu . Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte , Stimaţi colegi , Vă rog să -mi permiteţi ca , înainte de a da citire unei scrisori deschise adresată domnului prim- ministru Mugur Isărescu , să -i reamintesc domnului ... şi distinsului nostru coleg Nicolae Ceauşescu că Partidul România Mare nu a fost la guvernare . Scrisoare deschisă adresată domnului Mugur Isărescu , prim- ministru al Guvernului României . " Excelenţă , la puţin timp după raportul prezentat în faţa plenului celor două Camere ale Parlamentului României , în care arătaţi că economia ţării noastre cunoaşte o creştere cu implicaţii directe în ameliorarea condiţiilor de trai ale celor trei sferturi din populaţia acestei ţări , vă aducem la cunoştinţă că în toată ţara , dar mai ales în Moldova , îndeosebi în municipiul şi oraşele din judeţul Iaşi , această afirmaţie a dumneavoastră continuă să fie dezminţită crunt de realitate . Este ştiut şi este vizibil , din ce în ce mai mult , că sărăcia este fenomenul care caracterizează România , chiar şi sub guvernarea dumneavoastră . Şi aceasta pentru că şi actuala coaliţie nu şi- a ţinut promisiunile făcute cetăţenilor în campania electorală . " Legământul de la Ruginoasa " , " Contractul celor 200 de zile " şi multe alte asemenea gogoşi electorale au făcut să ajungem la dezastrul în care ne aflăm acum . Dacă în alte vremuri oamenii au fost îndemnaţi să mai pună pe ei o haină sau un palton când venea frigul iernii , acum nu le mai au nici pe acestea . Ieri , într- o interpelare , am solicitat public demisiile domnului Radu Berceanu , ministrul industriei şi comerţului , şi a domnului Lucian Liviu Albu , ministrul muncii şi protecţiei sociale . Dar cum domniile lor nu vor avea curajul să -şi prezinte demisiile , vă solicităm , excelenţă , să -i demiteţi de urgenţă , ca incompetenţi , pentru că nu au respectat prevederile Constituţiei în a asigura condiţii decente de trai . O ţară întreagă trăieşte în frig , regiile termoelectrice neasigurând agentul termic necesar încălzirii locuinţelor . Costul ridicat al agentului termic a determinat sute de mii de cetăţeni cu venituri mici , şi determină , în continuare , ca într- o nebunie paralizantă , să se debranşeze de la reţea . Debranşarea de la reţeaua de termoficare sau neachitarea facturilor de către cei săraci determină ca şi alţi locatari din blocurile respective să suporte frigul , cu toate că ei şi- au achitat datoriile către asociaţiile de locatari . Astfel , în foarte multe oraşe , cartiere întregi au devenit un peisaj sinistru al blocurilor îngheţate . Şi încă nu a venit pe deplin iarna ! Şi dacă pentru la anul nu va fi destul , trebuie să amintim că cele mai multe şcoli sunt neîncălzite , iar copiii flămânzi continuă să tremure la fel cum au tremurat şi acasă . Puterea nemiloasă priveşte neputincioasă dezastrul în care a fost adusă această ţară . În consecinţă , se impun , domnule prim- ministru , măsuri energice , pentru ca iarna ce ne- a prins nepregătiţi să nu ne îngheţe pe toţi . După îngheţarea salariilor , în timpul acestei guvernări , iată că îngheaţă şi apa , îngheaţă şi căldura , ne îngheaţă şi minţile ! Este , deci , necesar ca domnul ministru Lucian Liviu Albu să prevadă acest lucru , iar domnul ministru Radu Berceanu să asigure sau să fi asigurat condiţii minimale pentru ca oamenii să poată să stea în casele lor . În consecinţă , domnule prim- ministru , cred că este normal ca dumneavoastră să -i demiteţi pe cei doi miniştri . Este singura cale de a ieşi onorabil din fotoliile pe care le- au ocupat nemeritat . În locul lor să fie puşi alţii , care să asigure de urgenţă cetăţenilor acestei ţări minimum de subzistenţă , în speţă căldură , apă caldă , lumină şi un pic de mâncare . În speranţa că solicitării noastre îi veţi da un curs favorabil , vă asigurăm , excelenţă , de tot respectul nostru şi , de ce nu , dacă -i daţi mâine , şi de un vot în plus " . Vă mulţumim . Domnul Vasile Lupu: Da , vă mulţumesc . Domnul Vasile Lupu: Am încheiat lista de vorbitori . Trecem la ordinea de zi . Avem prezenţa ? (Amuzament în partea stângă a sălii) Spunea,domnulpreşedinteAnghelStanciu,căuniicolegiseplângcănuaulocuriînParlament,darsuntatâtealocurigoale! Domnul Anghel Stanciu (din sală): Să trecem la ordinea de zi ! Să trecem la ordinul de zi ! Domnul Vasile Lupu: Doamnelor şi domnilor deputaţi , (Acţionează soneria pentru a chema pe doamnele şi domnii deputaţi în sală) DeclardeschisăşedinţadeastăziaCamerei,anunţându-văcă,dintotalulde343dedeputaţi,şi-auînregistratprezenţalalucrări252,8participălaalteacţiuniparlamentare,91fiindabsenţi.Cvorumuldelucruesteastfelîntrunit. Intrăm în ordinea de zi a Camerei Deputaţilor ... Domnul Anghel Stanciu (din sală): Nu prea avem secretari ! Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Apelul nominal ! Domnul Vasile Lupu: Deci invit secretarii de şedinţă la prezidiu ... Domnul Florea Buga (din sală): Invitaţi şi puterea ! Domnul Vasile Lupu: Stimaţi colegi , Avem câteva rapoarte de mediere şi ... Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Apelul nominal ! Domnul Vasile Lupu: Apel nominal doriţi ? Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Nu putem începe cu 10 oameni în sală ! Domnul Vasile Lupu: (Rumoare în partea stângă a sălii) Săvedemcineîlface. Dar , iată , se pare că nu s- a terminat şedinţa Biroului permanent . Voci din sală : S- a terminat de mult ! Domnul Vasile Lupu: S- a terminat ... Stimaţi colegi , La mediere este simplu şi putem începe ! Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Nu putem începe , domnule preşedinte . Domnul Vasile Lupu: Dacă nu putem , de ce nu vă aduceţi deputaţii în sală ? ! (Amuzament în sală) Daţi-micatalogul,căîlstrigeu!Poateaşarecuperămmăcarsecretariideşedinţă! Deci apelul nominal . Achimescu Victor Ştefan Aferăriţei Constantin Afrăsinei Viorica Albu Alexandru Albu Gheorghe Alecu Aurelian Paul Ana Gheorghe ( DB ) Ana Gheorghe ( HD ) Andrei Gheorghe Andronescu Ecaterina Antal István Antonescu George Crin Laurenţiu Antonescu Niculae Napoleon Argeşeanu Valentin Arghezi Mitzura Domnica Ariton Gheorghe Asztalos Ferenc Avramescu Constantin Gheorghe Baban Ştefan Babiaş Iohan Peter Babiuc Victor Baciu Mihai Badea Alexandru Ioan Bara Radu Liviu Bárányi Francisc Barbaresso Emanoil Dan Barbăroşie Victor Barde Tănase Bartoş Daniela Băbălău Constantin Bălăeţ Dumitru Becsek Garda Dezideriu Coloman Bejinariu Petru Berceanu Radu Mircea Berci Vasile Berciu Ion Biriş Anamaria Mihaela Birtalan Ákos Bivolaru Gabriel Voci din sală : La tribunal ! Domnul Vasile Lupu: La tribunal ! Bivolaru Ioan Boda Iosif Böndi Gyöngyike Boştinaru Victor Bot Octavian Botescu Ion Bran Vasile Brezniceanu Alexandru Bud Nicolae Buga Florea Bujor Liviu Burlacu Viorel Buruiană Aprodu Daniela Buzatu Dumitru Calimente Mihăiţă Cazacu Vasile Mircea Cazan Gheorghe Romeo Leonard Cândea Vasile Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae Chichişan Miron Chiliman Andrei Ioan Chiriac Mihai Chiriţă Dorin Ciontu Corneliu Ciumara Mircea Cîrstoiu Ion Cojocaru Radu Spiridon Constantinescu Dan Corâci Ioan Cezar Corniţă Ion Cosma Liviu Ovidiu Coşea Dumitru Gheorghe Mircea Cotrutz Constantin Eremia Cristea Gabriela Cristea Gheorghe Stimaţi colegi , Secretarul de şedinţă mă informează că suntem în cvorumul de lucru şi că putem începe şedinţa . Domnul Vasile Lupu: Avem un singur text . Comisia propune varianta Senatului . Obiecţiuni ? Nu sunt . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Domnul Vasile Lupu: La primul text , avem textul Camerei Deputaţilor , propus de Comisia de mediere . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Domnul Vasile Lupu: Un singur text . Comisia de mediere propune text al Camerei . Obiecţiuni ? Nu sunt . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Domnul Vasile Lupu: Stimaţi colegi , Vă rog , ocupaţi -vă locurile în bănci ! (Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso discută cu doi colegi, în picioare) DomnuleDanBarbaresso,vărog,linişteînsală! Doamnelor şi domnilor deputaţi , Ocupaţi -vă locurile în bănci ! Avem distinşi oaspeţi în sală . Ocupaţi -vă locurile în bănci , vă rog ! Doamnelor şi domnilor deputaţi , (Doamnele şi domnii deputaţi se ridică în picioare şi aplaudă îndelung) AvemonoareadeafivizitaţideodelegaţiecondusădeministruljustiţieidinOlanda,domnulAlbertHedrickHorthons. Un bun sejur în România ! Şi trecem mai departe , la Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea şanselor la accesul în învăţământul superior . Punctul 1 din raport , textul Camerei propus de comisie . Obiecţiuni ? Nu sunt . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.2 – textul Camerei . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.3 – textul Camerei . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.4 – varianta Camerei . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.5 – text comun . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.6 – text comun . La alin.1 . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . La alin.2 şi 3 – textul Camerei Deputaţilor . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . La alin.4 – text comun . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.7 – varianta Camerei . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.8 – text comun . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.9 şi 10 – varianta Camerei . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Pct.11 – text comun . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Raportul în întregime . Voturi pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? Votat . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Onoraţi colegi , Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind interzicerea utilizării , stocării , producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora , adoptată la Oslo în Norvegia , la 18 septembrie 1997 . Comisia pentru apărare . Rog un membru al Comisiei pentru apărare să ia locul pe banca comisiei . Vă mulţumesc , domnule preşedinte . Aveţi Comisia pentru apărare ? Să facem un apel numai pentru ea ? Vă rog , dacă nu este nici un membru al Comisiei de apărare în sală , să -mi daţi lista membrilor comisiei să facem un apel nominal per comisie . De la Comisia pentru apărare vreau să ştiu dacă este vreun membru . Domnul vicepreşedinte al comisiei , domnul Ioniţă , sau secretar ? ! Secretar , da ? Domnule deputat Ioniţă , vă rog să luaţi loc ! Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul ? Nu . Doriţi să luaţi cuvântul ? Da ? Vă rog . Din partea iniţiatorului ... Domnul Mihai Dobre: Din partea Ministerului Afacerilor Externe ... Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog reglaţi microfoanele mai jos , ca să vorbiţi în ele ! Vă mulţumesc . Domnul Mihai Dobre (aranjează microfoanele): Acum este bine . Din partea Ministerului Afacerilor Externe sunt Mihai Dobre , directorul general pentru afaceri strategice şi globale . Convenţia privind interzicerea folosirii , stocării , producerii şi transferului minelor antipersonal şi distrugerea acestora , cunoscută sub numele de " Convenţia de la Otawa " , a fost deschisă spre semnare la 3 decembrie 1997 . Este un instrument juridic cu vocaţie universală care vizează eliminarea unei întregi categorii de armament . În esenţă , Convenţia prevede obligaţia statelor părţi ca , în nici o împrejurare , să nu folosească mine antipersonal , să nu dezvolte , producă , achiziţioneze , stocheze , reţină sau transfere de către orcine , direct sau indirect , mine antipersonal , să nu asiste , încurajeze sau sprijine pe oricine s- ar angaja în activităţile interzise statelor părţi . Convenţia a intrat în vigoare la 1 martie 1999 , după ratificarea ei de 40 de state . România a semnat Convenţia încă de la deschiderea ei spre semnare . Prin ratificarea acestei convenţii , România îşi afirmă ataşamentul faţă de obiectivul eliminării flagelului minelor antipersonal , alăturându -se grupului numeros de state care au adoptat o conduită responsabilă şi angajată în această privinţă . Mulţumesc mult . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Din partea comisiei , dau cuvântul domnului deputat Ioniţă . Vă rog . Domnul Mihail-Gabriel Ioniţă: În urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind interzicerea utilizării , stocării , producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora , adoptată la Oslo , în Norvegia , la 18 septembrie 1997 , în şedinţa din 17 octombrie 2000 , comisia a hotărât , cu majoritate de voturi pentru , ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată , cu respectarea dispoziţiilor art.74 alin.2 din Constituţia României . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale . Nu . Trecem la dezbaterea proiectului de lege . Începem cu titlul legii . Dacă sunt intervenţii . Nu sunt . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate . Articolul unic al legii . Intervenţii ? Nu sunt . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate . Vă supun spre aprobare legea , lege ordinară , prin vot deschis cu mâna ridicată , în ansamblul ei . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Abţineri ? O abţinere . Nici un vot împotrivă , adoptat proiectul de lege . Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă): Suntem 85 de oameni în sală . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Dacă un grup doreşte , să spună de la microfon . Deci , suntem în procedură de urgenţă , doresc să ştiu dacă Comisia pentru administraţie publică este în sală reprezentată . Da , rog ca domnul preşedinte Cârstoiu să vină la lucrări . Doamna deputat Afrăsinei Viorica aveţi cuvântul . Doamna Viorica Afrăsinei: Mulţumesc , domnule preşedinte de şedinţă . Tocmai voiam să vă rog să acceptaţi o pauză de un sfert de oră , pentru ca domnul preşedinte Cârstoiu să poată veni la dezbaterea acestui proiect de lege . Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule preşedinte Cârstoiu a ieşit adineauri , era în sală , mi s- a spus că vine imediat . Doamna Viorica Afrăsinei: Şi totodată , probabil că în acest sfert de oră se va întruni şi cvorumul , dacă colegii vor avea bunăvoinţa să vină . Este o dezbatere importantă , este un proiect de lege cu multe implicaţii . Aşadar , vă rog , domnule preşedinte de şedinţă , să formăm întâi cvorumul în această sală şi apoi să intrăm în dezbaterea legii . Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc . Rog liderii de grupuri , până când apare domnul preşedinte Cârstoiu să dispună venirea în sală a celor care nu sunt şi vă rog să pregătiţi documentele pentru apel nominal . Domnul Andrei Ioan Chiliman: pauză Domnul Andrei Ioan Chiliman: Onoraţi colegi , (Se acţionează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputaţi în sală.) Osăvărogsăocupaţilocurileînsală.Osă-lrogpepreşedintelecomisieisesizateînfond... Domnul Iuliu Furo (din bancă): Dezbaterile generale au fost . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci , fiind o procedură de urgenţă , îi dau cuvântul preşedintelui comisiei sesizate în fond , domnului preşedinte Ion Cârstoiu să propună timpii pentru dezbatere . Aveţi cuvântul , domnule preşedinte . Domnul Ion Cârstoiu: Domnule preşedinte , Domnilor colegi , Existând numai o singură divergenţă la acest proiect de lege , propun 3 minute timp de dezbatere şi probabil că ... Domnul Andrei Ioan Chiliman: Şi timpul total ? Domnul Ion Cârstoiu: Tot 3 minute . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Nu . Domnul Ion Cârstoiu: 10 minute . Domnul Andrei Ioan Chiliman: 10 minute . Vă mulţumesc . Deci , cei doi timpi sunt : 3 minute şi 10 minute . Vi supun aprobării . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate . Potrivit art.105 din Regulamentul nostru , trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole . O să începem cu textul ordonanţei . Titlul ordonanţei . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate . Art. I , preambul . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate . Vă supun spre aprobare pct.1 până la 12 inclusiv la care nu au fost amendamente . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nu sunt . Deci , cu un vot împotrivă , nici o abţinere , adoptat . La pct.13 găsim amendamentul comisiei . Dacă au fost amendamente respinse aici ? N- au fost . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nici o abţinere . Cu un vot împotrivă , nici o abţinere , adoptat textul comisiei . În continuare vă voi supune spre aprobare punctele celelalte la care nu au fost amendamente respinse , 14 până la 27 . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nu sunt . Adoptat . Art. I în ansamblul lui . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nici o abţinere . Cu un vot împotrivă , nici o abţinere , adoptat . Art. II . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nu sunt . Adoptat cu un vot împotrivă . Art. III . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nu sunt . Adoptat cu 1 vot împotrivă . Nici o abţinere . Art. IV . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nici o abţinere . Adoptat . În continuare avem o anexă la acest proiect de lege . V- o supun spre aprobare . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă . Abţineri ? Nu sunt . Deci , adoptat anexa cu un vot împotrivă , nici o abţinere . Ordonanţa în ansamblul ei . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Nu sunt . Abţineri ? O abţinere . Trecem pe textul legii . Voturi pentru ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate . Articolul unic al legii trebuie să fie completat cu formula uzuală , pentru că s- au introdus nişte modificări şi completări în ordonanţă , deci : " Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici , cu completările şi modificările următoare ... " şi se trec cele care sunt în text , care au fost aprobate în textul ordonanţei . Voturi pentru articolul unic ? Vă mulţumesc . Voturi împotrivă ? Nu sunt . Abţineri ? Nu sunt . Deci , înaintea votului final ? Poftim ? ! Domnul Anghel Stanciu (din sală): Procedură de vot . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Modalitatea de vot . Doriţi să faceţi o propunere ? Vă rog . Domnule deputat Stanciu aveţi cuvântul . Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte , Stimaţi colegi , Sunt nişte sugestii pe care colegii mei binevoiesc să mi le facă şi le mulţumesc . Este vorba de o lege care a născut multe discuţii şi care va naşte multe discuţii după schimbarea actualei configuraţii a Parlamentului şi respectiv a Executivului . Prin această lege , evident , prin punctele sale bune , se urmăreşte ca să se permanentizeze , în raport de competenţe , personalul prin crearea statutului acestuia corespunzător cu nevoile societăţii . Noi ştim că până acum lucrurile acestea s- au făcut pe bază de algoritm , inclusiv portar . Prin urmare , vrem ca această lege să nu poată fi , sub nici o formă , sabotată în autoritatea sa prin a se invoca faptul că a fost votată la sfârşit de legislatură şi fără un cvorum adecvat . Fiind vorba de o lege organică , v- aş propune să o aprobăm prin vot nominal . În felul acesta , avem şi cvorumul . Dacă nu se acceptă propunerea de vot nominal , atunci , în numele Grupului PRM , vă rugăm să ne daţi o pauză de 15 minute spre a ne gândi la cele trei proiecte de lege care urmează , deoarece mai avem încă un proiect de lege care un raport de respingere şi de adoptare . Deci , dacă nu se acceptă procedura de vot cu vot nominal , grupul nostru parlamentar , ca să nu mai revin , cere o pauză de consultări de 15 minute . Vă mulţumim . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da . Onoraţi colegi , eu vroiam să vă propun procedura normală de vot prin ridicarea mâinii , însă , procedural , în momentul în care un grup parlamentar cere un alt gen de procedură , ea trebuie supusă la vot , poate că în felul acesta vom putea să avem toţi colegii în sală . Eu vă supun aprobării , pentru că următoarea lege este o lege extrem de importantă şi ea , tot lege organică , este vorba de funcţionarea Colegiului asistenţilor medicali din România şi pe urmă , după aceasta , este şi administraţia publică locală . Deci , iată că avem mai multe legi organice , extrem de importante care se apropie de final şi cred că este foarte important ca toată suflarea să fie de faţă . Vă supun spre aprobare procedura de vot , vot nominal , care a fost propusă de domnul prşedinte Stanciu . Voturi pentru ? Este clar , o majoritate . Voturi împotrivă dacă sunt ? 5 voturi împotrivă . Abţineri ? 14 abţineri . În mod clar , procedura de vot va fi cea de vot nominal . Este o lege organică . Ca atare , o să rog secretarii de şedinţă să facă acest vot nominal . La votul nominal există doar vot pentru şi vot împotrivă . Nu există abţinere şi în momentul în care numele unui deputat este citit de pe listă , el trebuie să spună " pentru " sau " contra " . Domnule secretar Acsinte Gaspar , aveţi cuvântul . Începem votul nominal . Rog liderii de grupuri să dispună anunţarea colegilor care sunt în Camera Deputaţilor pentru a fi prezenţi la acest vot şi la lucrări în continuare . Domnul Acsinte Gaspar: Vă rog să luaţi loc în sală , să vă puteţi exprima votul în cunoştinţă de cauză . Achimescu Victor Ştefan Aferăriţei Constantin Afrăsinei Viorica Albu Alexandru Albu Gheorghe Alecu Aurelian Paul Ana Gheorghe ( DB ) Ana Gheorghe ( HD ) Andrei Gheorghe Andronescu Ecaterina Antal István Antonescu George Crin Laurenţiu Antonescu Niculae Napoleon Argeşeanu Valentin Arghezi Mitzura Domnica Ariton Gheorghe Asztalos Ferenc Avramescu Constantin Gheorghe Baban Ştefan Babiaş Iohan Peter Babiuc Victor Baciu Mihai Badea Alexandru Ioan Bara Radu Liviu Bárányi Francisc Barbaresso Emanoil Dan Barbăroşie Victor Barde Tănase Bartoş Daniela Băbălău Constantin Bălăeţ Dumitru Becsek Garda Dezideriu Coloman Bejinariu Petru Berceanu Radu Mircea Berci Vasile Berciu Ion Biriş Anamaria Mihaela Birtalan Ákos Bivolaru Gabriel Bivolaru Ioan Boda Iosif Böndi Gyöngyike Boştinaru Victor Bot Octavian Botescu Ion Bran Vasile Brezniceanu Alexandru Bud Nicolae Buga Florea Bujor Liviu Burlacu Viorel Buruiană Aprodu Daniela Buzatu Dumitru Calimente Mihăiţă Cazacu Vasile Mircea Cazan Gheorghe Romeo Leonard Cândea Vasile Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae Chichişan Miron Chiliman Andrei Ioan Chiriac Mihai Chiriţă Dorin Ciontu Corneliu Ciumara Mircea Cîrstoiu Ion Cojocaru Radu Spiridon Constantinescu Dan Corâci Ioan Cezar Corniţă Ion Cosma Liviu Ovidiu Coşea Dumitru Gheorghe Mircea Cotrutz Constantin Eremia Cristea Gabriela Cristea Gheorghe Cristea Marin Cunescu Sergiu Dan Marţian Dan Matei Agathon Darie Simion Dărămuş Nicolae Octavian Dănilă Vasile Decuseară Jean Dejeu Gavril Diaconescu Ion Dimitriu Sorin Petre Dârstaru Dorin Dobre Traian Dobrescu Smaranda Dorian Dorel Dorin Mihai Dragoş Iuliu Liviu Dragu George Drăgănescu Ovidiu Virgil Drecin Mihai Dorin Drumen Constantin Dugulescu Petru Dumitraşcu Laurenţiu Dumitrean Bazil Dumitrescu ( Bălan ) Marilena Dumitrescu Paul Adrian Dumitriu ( Hunea ) Carmen Elek Barna Matei Enache Marian absent Enescu Ion pentru Fenoghen Sevastian pentru Filipescu Ileana absentă Furo Iuliu Ioan contra Galic Lia Andreia pentru Gaspar Acsinte contra Gavra Ioan absent Gavrilaş Teodor absent Gazi Gherasim pentru Georgescu Florin absent Gheciu Radu Sever Cristian pentru Gheorghe Valeriu pentru Gheorghiof Titu Nicolae absent Gheorghiu Adrian contra Gheorghiu Mihai absent Gherasim Ion Andrei Ghidău Radu pentru Ghiga Vasile pentru Giurescu Ion absent Glăvan Ştefan Godja Petru absent Grădinaru Nicolae absent Grigoraş Neculai contra Grigoriu Mihai absent Groza Nicolae pentru Gvozdenovici Slavomir absent Haşotti Puiu pentru Hilote Eugen Gheorghe pentru Hlinschi Mihai contra Honcescu Ion pentru Hrebenciuc Viorel absent Iacob Elena absentă Ianculescu Marian contra Ifrim Dumitru Igna Ioan contra Ignat Ştefan absent Iliescu Valentin Adrian absent Ionescu Alexandru pentru Ionescu Anton Ionescu Bogdan absent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile pentru Ionescu Gheorghe absent Ionescu Marina absentă Ionescu Nicolae absent Ioniţă Mihail Gabriel pentru Ioniţă Nicu pentru Iorga Leonida Lari contra Iorgulescu Adrian absent Irimescu Haralambie pentru Ivănescu Paula Maria absentă Jurcan Dorel Jurca Teodor pentru Kakasi Alexandru pentru Kelemen Atila Bela Ladislau pentru Kerekes Károly pentru Kónya Hamar Alexandru pentru Kovacs Carol Emil Kovács Csaba Tiberiu pentru Lazia Ion pentru Lădariu Lazăr absent Lăpuşan Alexandru absent Leca Mihai pentru Leonăchescu Nicolae contra Lepşa Sorin Victor absent Lixăndroiu Viorel absent Lupu Vasile absent Macarie Sergiu pentru Manole Odisei absent Manolescu Oana pentru Marin Gheorghe contra Marineci Ionel absent Marinescu Ioan Sorin pentru Márton Árpád Francisc pentru Matei Lucian Ion pentru Matei Vasile absent Mátis Eugen pentru Mândroviceanu Vasile absent Mânea Radu pentru Mera Alexandru Liviu pentru Meşca Sever absent Miclăuş Vasile contra Micle Ulpiu Radu Sabin absent Mihăilescu Petru Şerban contra Mihu Victor Traian contra Miloş Aurel pentru Mitrea Miron Tudor absent Mogoş Ion pentru Moiceanu Constantin absent Moldovan Petre absent Moldoveanu Eugenia absentă Morariu Teodor Gheorghe absent Moroianu Geaman Adrian Tudor absent Moucha Romulus Ion contra Munteanu Ion contra Mureşan Ioan absent Muru Grigore pentru Musca Monica Octavia absentă Nagy Ştefan pentru Naidin Petre contra Nanu Romeo pentru Năstase Adrian absent Neacşu Ilie contra Neagu Romulus contra Neagu Victor absent Negoiţă Gheorghe Liviu absent Negrău Mircea absent Nica Dan absent Nichita Dan Gabriel absent Nicolae Jianu absent Nicolaiciuc Vichentie pentru Nicolescu Mihai contra Nicolicea Eugen contra Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae absent Nistor Vasile absent Noica Nicolae absent Oană Gheorghe contra Oltean Ioan pentru Onaca Dorel Constantin absent Opriş Constantin Remus absent Osman Fedbi absent Palade Dan pentru Pambuccian Varujan absent Paneş Iosif absent Panteliuc Vasile contra Pantiş Sorin absent Papuc Aurel Constantin absent Partal Petre absent Paşcu Ioan Mircea absent Pavel Lavinia pentru Pavel Vasile pentru Pavelescu Claudiu Costel Păcurariu Iuliu pentru Păunescu Costel pentru Pârgaru Ion absent Pâslaru Dumitru contra Pecsi Francisc pentru Pereş Alexandru absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Petrescu Silviu pentru Petrescu Virgil pentru Petreu Liviu pentru Pintea Ioan absent Piţigoi Barbu Podaru Dumitru Teodor pentru Pop Iftene pentru Pop Leon Petru absent Pop Viorel absent Popa Aron Ioan absent Popa Daniela absentă Popa Ioan Mihai contra Popa Nicolae absent Popa Ştefan pentru Popa Virgil contra Popescu Bejat Ştefan Marian pentru Popescu Dumitru contra Popescu Emil Teodor Popescu Ioan Dan absent Popescu Irineu pentru Popescu Tăriceanu Călin absent Priceputu Laurenţiu absent Protopopescu Cornel pentru Putin Emil Livius Nicolae absent Puwak Hildegard-Carola absentă Radu Alexandru-Dumitru pentru Radu Elena Cornelia Gabriela pentru Ráduly Róbert-Kálmán pentru Raica Florica Rădiţa pentru Raicu Romulus absent Rákoczi Ludovic absent Rădulescu Cristian absent Rădulescu-Zoner Constantin Şerban pentru Rânja Traian Neculaie pentru Remeş Decebal Traian absent Rizescu Sergiu George pentru Roman Ioan absent Roşca Ioan pentru Roşca Toader contra Rotaru Dumitru absent Ruse Corneliu Constantin absent Sandu Alecu absent Sandu Dumitru pentru Sandu Ion Florentin absent Sassu Alexandru absent Săndulescu Aureliu Emil pentru Sârbu Marian absent Secară Gheorghe absent Serac Florian contra Severin Adrian pentru Simedru Dan Coriolan pentru Sireţeanu Mihail absent Sonea Ioan absent Spătaru Liviu absent Spiridon Didi contra Stan Vasile pentru Stanca Teodor pentru Stanciu Anghel contra Stănescu Alexandru-Octavi absent Stănescu Mihai-Sorin absent Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel pentru Székely Ervin-Zoltán pentru Szilágyi Zsolt pentru Şaganai Nusfet pentru Şerban George absent Ştefănoiu Luca absent Şteolea Petru absent Tabără Valeriu absent Tamás Sándor pentru Tarna Gheorghe pentru Tăvală Tănase-Pavel pentru Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe pentru Trifu Romeo Marius pentru Tudor Marcu absent Tudose Nicolae-Florin absent Ţepelea Gabriel pentru Ţocu Iulian-Costel absent Ţurlea Petre absent Udrea Florian absent Vaida Francisc-Atila absent Valeca Şerban Constantin contra Varga Attila pentru Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin pentru Vataman Dorin pentru Văsioiu Horia pentru Vâlceanu Gheorghe contra Vâlcu Mircea contra Vetişanu Vasile absent Vida Iuliu pentru Vida Simiti Ioan pentru Videanu Adriean absent Vilău Ioan-Adrian pentru Vintilă Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai contra Viţelar Bogdan absent Voicu Mădălin absent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang absent Domnule preşedinte , urmează să contabilizăm rezultatul votului . Domnul Andrei-Ioan Chiliman: O să vă rog să număraţi voturile , ca să putem da rezultatul votului , şi o să trecem mai departe . Deci a mai venit domnul deputat Corâci . Domnul Ioan Cezar Corâci: Pentru . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Cu asta s- a încheiat votul . Vă rog să număraţi şi după ce număraţi o să -mi daţi rezultatul votului , pentru a fi consemnat . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule deputat Berciu . Domnul Anghel Stanciu: Am o chestiune de procedură . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Ca o chestiune de procedură , aveţi cuvântul . Domnul Anghel Stanciu: Vă mulţumesc , domnule preşedinte . Domnule preşedinte , Am rugămintea de a vedea rezultatul acestui vot pentru că în funcţie de aceasta constatăm indirect şi existenţa cvorumului pentru dezbaterea celorlalte legi . Să nu trecem la următoarea lege , este propunerea noastră , pentru că indirect vom vedea care este cvorumul de lucru şi , respectiv , îndeplinirea lui . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Asta este o chestiune pe care o face acum domnul secretar Acsinte Gaspar . Însă asta nu ne împiedică să trecem la ascultarea iniţiatorului următorului proiect de lege , având şi comisia aici de faţă şi , în momentul în care vom constata că există vreo problemă cu cvorumul , puteţi să fiţi sigur că vom opri şedinţa . Domnule deputat Berciu , vă rog să vă ocupaţi locul . Iniţiatorul ? Domnule ministru Hajdu Gabor , aveţi cuvântul . Domnule deputat Berciu , vă rog poftiţi aici . Domnul Hajdu Gabor: Domnule preşedinte , Onorată Cameră , Este un proiect de lege care a fost adoptat de Senat în urmă cu 2 ani , la data de 1 octombrie 1998 . Este un proiect care vizează organizarea şi funcţionarea unui important segment profesional din sectorul sanitar , vizează aproximativ interesele unui număr de 110 mii de asistenţi medicali . Din această cauză pe parcursul ultimelor luni am primit mai multe sesizări din partea Federaţiei SANITAS , în urma consfătuirii care a avut loc , Conferinţei Naţionale care a avut loc în perioada 21-22 octombrie 1999 , unde au venit mai mulţi reprezentanţi din partea Parlamentului României , au asistat la lucrările consfătuirii respective şi am făcut un angajament solemn de a finaliza acest proiect de lege încă în cadrul actualei legislaturi . Noi , iniţiatorii , Ministerul Sănătăţii în calitate de iniţiator al acestei legi , în general , suntem de acord cu acele amendamente care au fost formulate de comisia de specialitate , Comisia pentru sănătate de la Camera Deputaţilor , iar în acele situaţii când amendamentele nu sunt îmbrăţişate de noi vom intreveni pentru a explica care este poziţia noastră şi pentru a solicita de la dumneavoastră o altă soluţie decât cea propusă , decât cea preconizată . Vă rog foarte mult ca în cadrul acestei şedinţe să încercaţi să finalizaţi acest proiect de lege care , vă spun încă o dată , este foarte important şi vizează interesele tuturor asistenţilor medicali din România . Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da . Vă mulţumesc . Din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului preşedinte Ion Berciu , preşedintele Comisie pentru sănătate şi familie . Domnul Ion Berciu: Domnule preşedinte , Stimaţi colegi , Într- adevăr , acest proiect de lege a avut un traseu destul de dificil , reacţia Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor a fost negativă ani de- a rândul . Dar , în iunie anul acesta , s- a reuşit un raport al Comisiei pentru sănătate şi familie favorabil discutării şi susţinerii proiectului de lege . Prin urmare , în primul raport de respingere din septembrie 1999 este infirmat de raportul de adoptare din anul acesta . Şi , vă rog ca atare , să nu mai discutăm primul raport de respingere , ci raportul final de adoptare care anulează în mod normal raportul iniţial de respingere . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Procedură . Domnul deputat Stanciu . Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte , Stimaţi colegi , Ne găsim în faţa unui proiect de lege foarte important , care , aşa cum a precizat domnul ministru Hajdu Gabor , reglementează într- un fel activitatea a peste 110 mii de oameni . Evident că mai sunt şi alte categorii care ar merita o lege specială şi un statut special . Dar ceea ce putem face bine eu , zic să -l promovăm . Grupul nostru parlamentar se găseşte în faţa unei dileme generate de două atitudini care nu au fost aici explicitate . În sensul că acelaşi proiect are un raport de respingere şi apoi la câteva luni are un raport de adoptare . De aceea , în măsura în care crede că este necesar spre a face lumină în acest domeniu , poate domnul preşedinte al comisiei ne lămureşte în ce idee şi pe ce bază comisia , evident , şi- a exprimat punctul de vedere legal de a respinge raportul , dar probabil că a avut o justificare şi apoi ce a determinat ca acest vot să se întoarcă la 180 de grade . Au fost presiuni de o natură sau alta sau pur şi simplu s- a modificat substanţial structura acestei legi . Am avea nevoie de aceste explicaţii spre a şti cum ne orientăm votul spre această lege care , evident , că este controversată , din moment ce are două rapoarte , unul de respingere şi unul de adoptare . De aceea , noi înclinăm , domnule preşedinte , să vă rugăm , după ce vom primi explicaţiile respective din partea domnului preşedinte , sau din partea domnului ministru , dacă găsesc de cuviinţă , să ne acordaţi un răgaz de o jumătate de oră spre a ne consulta şi noi în grup şi cu ceilalţi lideri spre a putea lua o decizie corectă pentru o lege aşa de importantă . Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da . Doresc să intervină atât din partea iniţiatorului domnul ministru Hajdu Gabor căruia îi dau cuvântul . Ulterior o să -i dau cuvântul şi preşedintelui comisiei sesizate în fond . Aveţi cuvântul , domnule ministru . Domnul Hajdu Gabor: Cum am spus mai înainte , la Consfătuirea de la Sinaia din 21-22 octombrie 1999 au participat reprezentanţii mai multor partide politice din Parlament , inclusiv PRM . Şi acolo , am făcut aproape în cor , în orice caz , era unanimitate de a adopta această lege , de a ne mobiliza cu toţii pentru a adopta această lege , iar ulterior după ce Federaţia SANITAS a aflat de primul raport , raport de respingere , raport negativ , am primit mai multe sesizări . Eu am schiţat la introducere , la prezentarea proiectului de lege această situaţie , am în mână intervenţia lor din 26 octombrie în care se arată printre altele : " Federaţia SANITAS din România vă aduce la cunoştinţă o situaţie care a provocat o profundă dezamăgire delegaţiei la cea de- a 11-a Conferinţă Naţională a organizaţiei noastre desfăşurată în perioada 21-22 octombrie şi care poate avea implicaţii negative asupra derulării procesului de reformă în sistemul sanitar românesc . După aproape 10 ani de demersuri neîntrerupte şi după mai mult de un an de la aprobarea în Senatul României a proiectului de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical , Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor a respins , mă rog , a dat un raport de respingere Legii privind exercitarea profesiunii de asistent medical , înfiinţarea , organizarea şi funcţionarea Colegiului asistenţilor medicali . Considerăm că dincolo de o declarată şi înverşunată opoziţie a unor membri ai comisiei care s- au împotrivit recunoaşterii acestei importante profesiuni cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună , motivele respingerii acestui proiect de lege sunt generate de alte raţiuni decât cele care ţin de realitatea obiectivă " . Deci , acestea au fost motivele şi noi am avut pe parcursul lunilor mai multe discuţii cu comisia de specialitate de la Camera Deputaţilor şi am solicitat cu insistenţă reconsiderarea motivelor care au dus la abordarea raportului de respingere . Şi , din această cauză , cred că ar fi momentul oportun de a lua în dezbatere şi de a adopta proiectul respectiv . Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule preşedinte Berciu . Da , aveţi cuvântul . Domnul Ion Berciu: Domnule preşedinte , Ţin să mă adresez colegului , domnului deputat Stanciu . În evoluţia mentalităţii se poate crea la un moment dat o anumită mutaţie şi tezele partidului dumneavoastră au suferit nişte mutaţii fundamentale şi am impresia că e o chestiune omenească , normală şi corectă . Prin urmare , comisia respectivă a făcut o altă majoritate din punctul de vedere al opţiunii de adoptare a unui raport care are modificări substanţiale faţă de materialul primit de la Senat . Aşa că vă rog cu toată indulgenţa şi vă rog foarte mult să vă aplecaţi asupra raportului de adoptare pe care să -l prezentăm în continuare . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Dau cuvântul domnului secretar Acsinte Gaspar pentru a citi rezultatul votului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici . Aveţi cuvântul . Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte , Stimaţi colegi , Din 343 de deputaţi şi- au exprimat votul 183 de deputaţi . Deci cvorumul prevăzut de Constituţie este întrunit . Din cei 183 au votat pentru 131 , au votat împotrivă 52 . Din totalul de 343 de deputaţi , au absentat la apelul de vot 160 . Deci proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru o lege organică , respectiv 172 faţă de cele 131 de voturi , înseamnă că proiectul de lege a fost respins . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da . Conform votului : 131 de voturi pentru , 52 împotrivă - lege organică , ar fi trebuit să fie 172 de voturi pentru , proiectul este respins . Ne reîntoarcem ... Da , după vot puteţi face o declaraţie politică . Aveţi cuvântul . Domnul deputat Raduly de la UDMR . Domnul Raduly Robert Kalman: Vă mulţumesc , domnule preşedinte . Am o declaraţie scurtă , politică , în numele Grupul parlamentar al UDMR , după acest vot şi după ce plenul Camerei Deputaţilor a respins proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici . Trebuie să vă spun şi să vă precizez de la acest microfon că Grupul parlamentar al UDMR a sprijinit adoptarea acestui proiect de lege , nu numai cu graiul , nu numai luând cuvântul de la acest microfon acum şi spunând că a sprijinit , ci şi prin votul a 23 de membri ai grupului nostru parlamentar din 25 , adică un scurt calcul se poate face , este vorba de 92% dintre membrii grupului parlamentar care au fost prezenţi şi au votat pentru a susţine această iniţiativă a guvernului . Coroborând această cifră , această pondere , cu ponderea care a fost anunţată din cei 343 de deputaţi se poate vedea că într-adevăr , grupul nostru parlamentar şi- a făcut şi astăzi datoria cu privire la această problemă . Pe fond , noi considerăm că ceea ce era reglementat în ordonanţa de urgenţă care a fost adoptată de guvern era justificat . Pe de o parte sau în principal este vorba de două aspecte . În primul rând de acea procedură care a fost prevăzută în Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici , procedură care este legată de .... Domnul Andrei Ioan Chiliman: Am o rugăminte . Limitaţi -vă , legea a fost respinsă , dezbaterile generale s- au făcut înainte ... Vă rog frumos ca să ... Domnul Raduly Robert Kalman: Voiam să fac precizarea de ce am susţinut această lege . Pentru că este foarte important , pentru că citând per a contrario şi negând ceea ce afirm eu , de ce am susţinut această lege , se poate citi de ce nu a fost susţinută această lege în plenul Camerei Deputaţilor de toată Camera Deputaţilor . Vă mulţumesc . Deci o să continui . Pe de o parte , această ordonanţă de urgenţă rezolva problema autorizării personalului , a funcţionarilor publici , ceea ce a fost un lucru foarte important , iar pe de altă parte , regândea , în parte , sistemul de clase şi trepte pentru aceşti funcţionari publici , făcându -l mai simplu şi mai accesibil , reducându -l de la 30 şi ceva de trepte la 20 şi ceva de trepte , ceea ce elimina o problemă , să spunem aşa , ilogică , faptul că un funcţionar public debutant pentru a ajunge în vârful carierei trebuia să ajungă la 60 de ani sau 62 de ani , pentru a ajunge într-adevăr în topul carierei . A treia chestiune care mi se parte foarte importantă era amendamentul care a fost adoptat de comisie . Care amendament excludea de la incompatibilitate pe demnitarii care nu erau permanenţi , respectiv făcea posibil ca să nu mai incompatibilitate între consilierii locali şi judeţeni , în afară de incompatibilităţile care sunt prevăzute expres în Legea nr.69/1991 republicată în articolul 5 al acesteia . Noi considerăm că şi acest lucru era unul benefic şi vă dau un exemplu . Noi credem că , de exemplu , directorul unei şcoli generale îşi are locul în Consiliul local , dacă tot a fost ales de comunitate pe listele oricărui partid sau oricărei organizaţii care activează în sfera politică , pentru că dacă , într-adevăr , avem încredere în faptul că preotul şi învăţătorul au fost şi sunt şi vor fi baza societăţii , baza comunităţii , atunci aceşti dascăli , fie ei chiar şi directori , îşi au locul şi nu -i putem exclude din consiliul local , care este un fel de agoră a colectivităţii locale moderne . (Aplauze din partea Grupul parlamentar al UDMR.) Drepturmare,GrupulparlamentaralUDMRasusţinutacestproiectdelegeşitrebuiesăneexprimămregretuldelaacestmicrofonalCamereiDeputaţilorcăproiectuldeLegeprivindaprobareaordonanţeideurgenţăîndiscuţienuafostvotatdeCameră. Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun . Ne reîntoarcem la declaraţiile domnului deputat Anghel Stanciu pentru votul anterior . Aveţi cuvântul . Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte , Stimaţi colegi , Este clar că faţă de un anumit text înaintat de guvern s- a exprimat o anumită opţiune prin vot . Unii colegi de- ai noştri au votat pentru , unii colegi de- ai noştri au votat contra . Este dreptul lor şi sunt protejaţi şi nu pot fi traşi de urechi de nimeni în privinţa acestei decizii . Conform Constituţiei , votul nu este imperativ , nu se votează cu grupul , ci se votează individual . De aceea , aţi observat că şi în grupul PRM şi în grupul PDSR şi chiar la colegii noştri de la ApR au fost şi opţiuni pentru şi opţiuni contra şi chiar abţineri . Vrem însă să facem o precizare . Profesorii , învăţătorii nu sunt funcţionari publici , ca să fie chestiunea foarte clară . Deci , uitaţi , am funcţiile publice , este vorba de director , dar directorul să -şi vadă de şcoală . Este normal . Ceilalţi colegi pot să fie . Începem să amestecăm , strângem funcţiile ca Ceauşescu pe vremuri . Avea de toate . Deci , noi credem că votul a fost corect din punctul nostru de vedere pentru că permite oamenilor să se ocupe de funcţiile pe care le ocupă şi să nu fie şi director , şi inspector , şi consilier la municipiu , şi consilier la judeţ , şi aşa mai departe . Pe de altă parte , noi credem că acest guvern , pe care l- aţi sprijinit şi nu -l mai sprijiniţi , trebuie să dea o ordonanţă de la cap la coadă bună . Ne- am săturat de ordonanţă care modifică ordonanţă la modificarea de ordonanţă . Aceasta este justificarea modului nostru . Ajunge , stimaţi tovarăşi , cu aceste modificări ! Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Ca să nu apară întreruperi , întreb dacă mai vreun grup parlamentar care doreşte să ia cuvântul pentru proiectul de lege care a fost respins . Atunci ne reîntoarcem la Colegiul asistenţilor medicali din România . Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale ? Procedură sau din partea grupului . Procedură din partea grupului sau ca procedură . Domnul Anghel Stanciu: Din partea Grupul parlamentar al PRM , am anunţat anterior un lucru şi acum vi -l cerem oficial . Deci facem prima precizare . Noi nu am spus că nu susţinem această lege . Dimpotrivă , cred că vom fi printre cei care ne vom mobiliza în a o susţine , aşa cum a spus domnul ministru Gabor . De aceea , vă rog să acceptaţi o pauză de consultări de 30 de minute , în care şi noi şi grupurile parlamentare să -şi adune componenţii spre a demara în forţă această lege . Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Eu aş propune nu 30 de minute , ci un sfert de oră pauză , mi se pare mai logic pentru că pe urmă avem pauza de la ora 13 . E ora 12 acum şi riscăm să nu putem continua lucrările . Deci , Grupul parlamentar al PRM a cerut o pauză de consultări . Un sfert de oră pauză de consultări , la 12,15 reluăm lucrările . Rog liderii de grupuri să dispună , să vină toţi colegii în sală pentru ca să nu avem probleme de cvorum sau de altă natură . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Stimaţi colegi , Pauza cerută s- a terminat de vreo 10 minute , aşa că eu zic să continuăm lucrările . Rog şi am rugat şi înainte de pauză , liderii de grupuri să -i aducă pe colegi în sală . Dacă în 3 minute nu avem facem un apel nominal . Nu avem cvorumul , facem un apel nominal . Domnule deputat Anghel Stanciu , Grupul parlamentar al PRM , aveţi cuvântul . Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte , Vă rog să constataţi , alături de noi , că suntem în imposibilitatea de a continua regulamentar lucrările , deoarece cei doi secretari care trebuie să fie prezenţi şi obligatoriu conform regulamentului lipsesc şi lipsesc în momentul în care am constatat . Deci este numai un secretar şi nu doi cum prevede regulamentul , iar se poate observa cu ochiul liber că nu este întrunit cvorumul . În consecinţă , conform prevederii regulamentului , vă rog să ne anunţaţi când se reiau lucrările . Vă mulţumesc . Domnul Andrei Ioan Chiliman: Constat cu regret că după ce s- a cerut o pauză de consultări , în ideea că după pauză o să pornim , cum spunea domnul deputat Stanciu , în forţă , aşa , colegii de la diversele grupuri au lăsat forţa de o parte şi au rămas numai , din nou , foarte puţini , sub cvorumul de lucru . Cvorumul de lucru astăzi era de 164 de deputaţi , în maxim am avut la votul acela nominal 183 , în momentul de faţă avem în jur de 70 de colegi în sală . Eu constat cu tristeţe că nu putem continua lucrările în acest mod şi rog insistent liderii de grupuri să vadă ce se poate face pentru ca să nu rămânem cu lucrările Camerei blocate . Oricum , vă informez , vă aduc la cunoştinţă că după-amiază se va lucra în comisii , pentru că ceilalţi vicepreşedinţi ai Camerei şi- au făcut tot felul de programe , vorbesc de domnii Lupu , Duvăz şi Năstase , programe care sunt deosebit de importante , probabil , în cadrul campaniei electorale , eu am anunţat de săptămâna trecută că săptămâna asta nu pot să conduc deloc . La rugămintea domnului preşedinte Diaconescu am acceptat să conduc în cursul dimineţii de astăzi , nu şi după-amiază , însă am constatat că după-amiază nu mai are cine conduce şedinţa , nici unul dintre vicepreşedinţi nefiind aici . Şi , în aceste condiţii , eu o să opresc lucrările aici şi după amiază de la orele 14 o să vă rog să lucraţi în comisii pentru că nu există o altă soluţie . Eu o spun cu tristeţe , însă eu am după amiază comisia de mediere la imobile şi o serie de alte lucruri care erau programate şi , din păcate , la care nu pot să lipsesc . Ca atare , închid şedinţa de astăzi cu tristeţea că nu am putut continua cu dezbaterea acestui proiect de Lege privind asistenţii medicali din România , proiect pe care dânşii îl aşteaptă de mai multă vreme . Mâine avem plen , se reiau lucrările la ora 8,30 , de unde le- am întrerupt . Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.