Edupedu

Peste 500 de elevi din România și din străinătate calificați la finala Nextlab.tech 2026, la ASE / La deschidere participă ministrul Educației, Sorin Costreie și inspectoarea Georgeta Crăciunescu (P)

Wed, 28 Oct 2026 15:44:23 +0000

Finala Concursului Național de Robotică NEXTLAB.TECH 2026, cel mai mare concurs de robotică pentru elevi din România, are loc sâmbătă, 31 octombrie 2026 la Academia de Studii Economice din București. Peste 500 de participanți din mai multe țări s-au calificat în finală, din cei 11.000 înscriși inițial. Aceștia sunt însoțiți de profesorii coordonatori. Premierea va fi duminică, 1 noiembrie 2026, în format hibrid. Publicul are acces liber.

Agenda finalei

Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE), Piața Romană nr. 6, etajele 3-4, București

Sâmbătă, 31 octombrie 2026

• 08:00 – 09:00 Accesul invitaților și al participanților, deschiderea înscrierilor

• 09:00 – 09:30 Festivitatea de deschidere (Amfiteatrul I, clădirea Ion N. Angelescu, ASE)

Vorbitori:

– prof. univ. dr. Sorin COSTREIE, ministrul Educației și Cercetării

– prof. Georgeta CRĂCIUNESCU, inspector MEC

– conf. univ. dr. Mihai CHIROIU, președintele comisiei de concurs, UNSTPB

– Ionuț STANIMIR, director de marketing si comunicare, BCR

– Bogdan CIOC, director SAP Labs South East Europe (SEE)

• 09:30 – 10:00 Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori

• 10:00 – 13:00 Jurizarea proiectelor (program specific fiecărei probe)

• 13:00 – 13:30 Pauză de masă

• 13:30 – 17:00 Jurizarea proiectelor (program specific fiecărei probe)

• 17:15 – Termenul limită pentru depunerea contestațiilor

• 18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale

• 18:00 – 18:45 Probele de baraj

Duminică, 1 noiembrie 2026

• 10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului

• 12:00 – Premierea participanților, în format hibrid (cu participare fizică și online)

Informații pentru participanți

Elevii trebuie să aibă la ei robotul, baterii de rezervă și un laptop cu bateria încărcată deoarece numărul de prize disponibile este limitat. În timpul probelor nu va exista acces la internet sau WiFi, cu excepția probei de Inteligență artificială cu robot, unde conexiunea este asigurată de organizatori. Telefoanele nu sunt permise în sălile de concurs.

Listele elevilor calificați sunt disponibile aici.

Creatori de tehnologie

NEXTLAB.TECH le oferă elevilor acces la educație tehnologică modernă și abilități practice în robotică, programare și inteligență artificială. Programul se bazează pe învățarea prin experiment. Elevii construiesc, programează și testează roboți. Astfel înțeleg cum funcționează tehnologia și își dezvoltă propriile soluții, în loc doar să o folosească.

Un obiectiv central este democratizarea accesului la educația STEM. Concursul se adresează elevilor din comunități diverse, indiferent de localitatea sau țara din care vin, și contribuie la reducerea decalajelor de competențe digitale.

Roboți autonomi și inteligență artificială

Proiecte arată cât de variate sunt aplicațiile educaționale ale roboticii:

• Line-Follower (Basic și Advanced) include elevii programează roboți care urmează autonom un traseu.

• Labirint este o probă de navigare și rezolvare de probleme.

• Robotică creativă cuprinde soluții tehnologice originale.

• Robotică sustenabilă și verde include aplicații pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă.

• Inteligență artificială cu robot este cea mai avansată probă si include algoritmi inteligenți integrați în sisteme robotice.

Competențe pentru economia viitorului

Concursul dezvoltă gândirea logică, creativitatea și capacitatea de a rezolva probleme. Elevii aplică teoria în situații practice, învață să găsească și să corecteze erori și își îmbunătățesc soluțiile pas cu pas. Ei intră devreme în contact cu ingineria, informatica, automatizarea și inteligența artificială, ceea ce îi poate ajuta să-și aleagă o carieră tehnologică. Profesorii primesc metode moderne de predare bazate pe proiecte și experiment.

Cel mai mare concurs de robotica școlară din România

Nextlab.tech pleacă de la o bază de selecție de peste 30.000 de elevi care se pregătesc anual în domeniul roboticii. La ediția 2026, peste 11.000 din aceștia s-au înscris la testul inițial online în urma căruia au fost selectați 1.200 de elevi care au construit kit-uri. Un număr de 514 elevi din cei 1.200 au reușit să facă proiecte funcționale. Dintre acestea 427 au fost declarate remarcabile și autorii lor au fost invitați să le prezinte pe 31 octombrie 2026. Participanții sunt și din țările limitrofe României și din diaspora.

Finala devine un loc de schimb de experiență și de comparare a unor abordări tehnologice diferite, unde se formează o comunitate de tineri pasionați de robotică și AI. Inteligența artificială și automatizarea schimbă rapid piața muncii. În acest context, NEXTLAB.TECH pregătește noile generații să construiască tehnologiile viitorului și nu doar să le folosească.

Despre NEXTLAB.TECH

Concursul este organizat de Asociația „Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național „Sf. Sava” din București.

Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România.

Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech. Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării. Participarea este complet gratuită, organizatorii oferind inclusiv kit-uri.

Ministrul Sorin Ionescu spune că 17 olimpiade vor fi organizate de inspectorate școlare împreună cu universități, dar nu precizează care olimpiade și nici criteriile după care au fost alese

Wed, 28 Oct 2026 16:55:00 +0000

Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar Sorin Ionescu spune că 17 olimpiade vor fi organizate de inspectoratele școlare împreună cu universități din țară. „Pe de-o parte ne ajută la organizare pentru că știți că nu mereu locurile de cazare sunt cele mai bune și în același timp oferim universităților și o posibilitate de a-și recruta viitorii studenți”, a explicat la Prima News, miercuri, 28 octombrie, Sorin Ionescu.

„Avem deja 17 olimpiade pe care n-o să le mai organizeze doar inspectoratele școlare și o să le organizeze inspectoratele școlare împreună cu universități din toată țara”, spune ministrul precizând că „ne ajută în acest proces de organizare a concursurilor și olimpiadelor” dar ajută și universitățile.

Ministrul Sorin Ionescu nu a precizat despre ce olimpiade este vorba și nici pe ce criterii au fost alese. Restul vor rămâne la ministerul Educației:

„Celelalte (n. red olimpiade), evident, vor rămâne doar doar sub umbrela ministerului și inspectoratelor școlare, astfel încât, acolo unde există cerere din partea universităților, să putem să lucrăm mai mult pentru dezvoltarea loturilor de excelență”, a spus Sorin Ionescu.

Redăm răspunsul integral al ministrului Sorin Ionescu pe acest subiect

Sorin Ionescu, ministru delegat pentru învățământul preuniversitar: Să vă spun la ce lucrăm în acest moment. Venim cu o ofertă pentru universitățile din România. Avem deja 17 olimpiade pe care n-o să le mai organizeze doar inspectoratele școlare și o să le organizeze inspectoratele școlare împreună cu universități din toată țara. De ce? Pentru că, pe de o parte, este o formă în care ne ajută în acest proces de organizare a concursurilor și olimpiadelor. Știți foarte bine că inclusiv în mass-media au apărut imagini că nu sunt bune condițiile de cazare, că nu sunt cele mai bune condiții de masă, dar, pe de altă parte, oferim universităților și o posibilitate de a-și recruta viitorii studenți, viitoarele creiere de care au nevoie în actul universitar.

Din cele peste 70 de concursuri și olimpiade, avem în acest moment discuții foarte avansate cu universități din România pentru 17. Celelalte, evident, vor rămâne doar doar sub umbrela ministerului și inspectoratelor școlare, astfel încât, acolo unde există cerere din partea universităților, să putem să lucrăm mai mult pentru dezvoltarea loturilor de excelență, lucru pe care îl facem deja, dar, pe de altă parte, i-ar ajuta și pe ei în recrutarea celor mai buni tineri, astfel încât tinerii noștri să rămână în România și să nu mai plece în alte părți. Va fi o discuție pe care o lansăm în perioada următoare”.

Informații de context

Amintim, Edupedu.ro a scris anul acesta mai multe articole despre nereguli reclamate la mai multe discipline de la Olimpiada Națională de Socio-Umane 2026, unele chiar de profesorii însoțitori, privind corectarea lucrărilor: un caz de la Olimpiada de Psihologie, când un profesor evaluator i-ar fi spus unui elev: „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris” sau mai mulți elevi de la Olimpiada Națională de Educație socială care acuză depunctări pe motiv că „alții au scris mai mult”.

Fostul ministru al Educației spunea că reclamațiile sunt „date în lucru” la departamentul „de olimpiade”, însă nici până azi nu a fost dat un răspuns oficial al ministerului.

Olimpiadele școlare devin mai degrabă un mijloc „pentru a obține niște burse sau niște locuri la universitate”, decât o competiție menită să cultive performanța, a afirmat fostul ministru Daniel David, recent la Rock FM. El a adăugat că din 2026, Ministerul Educației va cere „mai multe detalii despre infrastructură” și se va asigura că există „niște standarde minimale”.

El a mai precizat că în 2025 au fost peste 370 de olimpiade organizate.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a vorbit despre presiunea care există în contextul olimpiadelor școlare și a transmis un mesaj către părinți: „olimpiada înseamnă excelență într-un domeniu, nu poți fi excelent în toate. Să ieșim din logica irațională că toți din grup trebuie să fim peste media grupului, că nu se poate”.

Un nou caz de violență extremă într-o școală din Bistrița: Poliția a deschis dosar penal și a emis un ordin de restricție temporar pentru un elev de 14 ani de la Colegiul Tehnic „Infoel” care ar fi agresat fizic și amenințat un coleg

Wed, 28 Oct 2026 18:03:55 +0000

Un nou caz de violență extremă s-a petrecut într-o școală din județul Bistrița-Năsăud, mai exact la Colegiul tehnic „Infoel”. Poliția a deschis dosar penal, a emis ordin de restricție temporar iar elevul de 14 ani acuzat că ar fi agresat un coleg poartă brățară de monitorizare, potrivit presei locale. Părinții elevului agresat acuză conducerea școlii că ar fi încercat să mușamalizeze cazul. Elevul rănit a obținut certificat medico-legal pentru leziuni. Poliția a fost sesizată abia la 3 zile după două serii de incidente între cei doi elevi. Potrivit inspectorului general Vasile Șteopoaie diriginta ar fi încercat să medieze conflictul dintre cei doi, iar imaginile ar fi ajuns și pe un grup de whatsapp.

Incidentul vine la o săptămână de la cel de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”, când o profesoară a fost rănită cu un cuțit de un elev

Un elev de liceu, de clasa a IX-a de la Colegiul tehnic „Infoel” ar fi fost agresat de un coleg de clasă, în ultima săptămână de școală, în perioada 21-23 octombrie. Poliția precizează în comunicatul de presă emis că pe data de 26 octombrie a fost sesizată de către tatăl elevului agresat, la peste 3 zile de la incidente.

„‘La data de 26 octombrie a.c., polițiștii din Bistrița au fost sesizați de către un bărbat cu privire la faptul că fiul său, în vârstă de 15 ani, ar fi fost agresat fizic în timp ce se afla la școală, într-un liceu din Bistrița. În urma verificărilor efectuate, polițiștii au stabilit că, în perioada 21-23 octombrie a.c., minorul ar fi fost agresat fizic și amenințat de către un coleg de clasă, în vârstă de 14 ani. Pentru protejarea acestuia, polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu, conform prevederilor legale”, a informat, IPJ Bistrița-Năsăud.

Elevul acuzat este monitorizat electronic cu brățară. Agresorul nu are voie să se apropie la mai puțin de 100 de metri de colegul pe care l-ar fi agresat.

„Totodată, a fost întocmit un dosar penal, iar cercetările sunt continuate în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-ar fi produs faptele și a dispunerii măsurilor legale. Polițiștii tratează cu seriozitate orice sesizare privind acte de violență în mediul școlar și acționează pentru protejarea minorilor și prevenirea unor astfel de comportamente”, a transmis IPJ Bistrița-Năsăud.

Potrivit legii, ordinul de protecție este emis pentru cel mult 5 zile, ceea ce înseamnă că acest expiră în vacanță.

Tatăl copilului agresat s-a adresat Inspectoratului de Poliție Județean și Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, unde a depus plângeri penale, scrie presa locală.

Primul incident violent a avut loc chiar în timpul orei de istorie, într-un moment în care cadrul didactic a părăsit clasa și i-a lăsat pentru o perioadă scurtă de timp singuri pe elevi.

Imaginile au fost distribuite și pe un grup de WhatsApp, scrie publicația Bistrițeanul.

Potrivit examenului clinic, victima prezintă o frică de a interacționa cu colegul agresiv, rememorări ale momentului agresiv și imaginea de a fi umilit. Recomandarea medicilor este consiliere psihiatrică și limitarea interacțiunii cu colegii cu care a intrat în conflict. Medicii recomandă inclusiv transferul în altă școală. Certificatul medico-legal scoate în evidență mai multe echimoze în zona ochilor și a urechii, mai scrie publicația locală.

Inspectoratului Școlar Județean spune că diriginta a încercat să medieze conflictul dintre elevi și apoi a fost deschisă o anchetă la nivel de școală, dar nu precizează când:

„A fost un incident, care inițial a fost mediat de dirigintă. Apoi a fost sesizată Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității, care cercetează cazul. A fost și poliția în unitate și a preluat imaginile de pe camerele de supraveghere, și fac la rândul lor cercetări”, a declarat Vasile Șteopoaie, pentru Bistrițeanul.ro.

Cazul de la Școala Gimnazială Ștefan cel Mare s-a petrecut cu o săptămână înainte

Luni dimineață, 19 octombrie, un elev de clasa a VII-a a atacat cu un cuțit o profesoară și a rănit un alt elev la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița.

Potrivit inspectorului școlar general Vasile Șteopoaie, agresorul căuta un elev de clasa a VI-a pe care intenționa să îl rănească, afirmând că acesta este de altă religie. Profesoara a încercat să îl împiedice să intre în sala de clasă și a fost înjunghiată în zona frunții și în partea laterală a abdomenului.

Ministrul Educației condamnă agresiunea de la școala din Bistrița, potrivit unui comunicat de presă. Ministrul le cere parlamentarilor să modifice cadrul legal pentru a oferi o protecție penală specială pentru profesorii agresați sau amenințați.

Și Federația Națională a Părinților Edupart solicită măsuri urgente din partea autorităților și cere părinților să fie prezenți în viața copiilor, potrivit unui comunicat de presă. „Violența nu poate fi tolerată în școlile din România. Nici împotriva elevilor, nici împotriva profesorilor și nici împotriva vreunui membru al comunității școlare”, se arată în comunicat.

Sorin Ionescu, propus de PSD pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, susține că școlile trebuie să colaboreze mai mult cu instituțiile de siguranță publică pentru prevenirea violenței. Întrebat cine ar fi trebuit să observe eventualele tendințe de radicalizare ale elevului agresor, Ionescu a afirmat că acest lucru depășește competența Ministerului Educației.

Bunicul elevului de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița a declarat că elevul este premiant și că a fost victima bullyingului, după cum a relatat timponline.ro. „Din cauza acestor grupuri formate în clasă, copilul a fost marginalizat. El nu făcea nimic, însă ceilalți îi puneau piedici, îl trânteau sau îl agresau. A fost victima bullyingului”, a spus bunicul.

Elevul de 13 ani care a atacat cu cuțitul o profesoară și doi elevi la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, pe 19 octombrie, a fost exmatriculat, potrivit informațiilor transmise marți, 27 octombrie, de inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie pentru AGERPRES.

Elevul a fost externat în aceeași zi de la Psihiatrie infantilă din Cluj-Napoca și dus la audieri la sediul IPJ Bistrița-Năsăud. Judecătoria Bistrița a emis opt ordine de protecție, valabile 12 luni, prin care băiatul trebuie să păstreze o distanță de cel puțin 50 de metri față de victime și de școală și să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud a primit marți o adresă din partea Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare” din Bistrița, prin care i-a fost comunicată decizia Consiliului profesoral și a Consiliului de administrație de exmatriculare a elevului de 13 ani.

Informația a fost confirmată pentru AGERPRES de inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie. Potrivit acestuia, decizia de exmatriculare prevede că elevul se poate reînscrie la școală începând cu anul școlar viitor, însă într-o altă unitate de învățământ.

În ultima săptămână, acesta este al doilea caz făcut public în care un profesor este agresat de elevi sau părinți. La Timișoara, părinții unui elev au venit la școală împreună cu fratele acestuia și l-au agresat pe profesorul de sport, după ce cadrul didactic i-ar fi făcut o observație elevului în timpul orei. Incidentul s-a petrecut la Școala Gimnazială nr. 15 din Timișoara: „Elevul a plecat acasă și a revenit la școală împreună cu părinții și cu fratele mai mare, iar situația a degenerat în agresiune fizică asupra profesorului”, potrivit Inspectoratului Școlar Timiș.

Citește și:

Bunicul elevului agresor de la școala din Bistrița: Dacă vă uitați la notele lui din acest an, veți vedea că a fost premiant. A fost victima bullyingului. Din cauza grupurilor formate în clasă, copilul a fost marginalizat

Protest național față de violența din școli, propus conducerii FSLI de către Adrian Voica, liderul sindical SIPA Muntenia: Dacă nici atunci când un profesor este atacat cu un cuțit în școală nu reacționăm solidar, când o vom face?

Școlile trebuie învățate să prevină astfel de cazuri. Dacă nu intervenim, o astfel de modă se poate extinde, spune Sorin Ionescu, propus ministru pentru învățământul preuniversitar, după atacul de la școala din Bistrița / Despre identificarea radicalizării elevului: Nu ține de Ministerul Educației

Federația Părinților Edupart, după ce o profesoară a fost atacată cu un cuțit de un elev: Violența nu poate fi tolerată în școlile din România. Când un copil ajunge să lovească cu un cuțit, nu a eșuat doar el. Au eșuat și semnalele pe care adulții din jurul lui nu le-au văzut la timp / Cele 8 solicitări ale Federației

Protecție penală specială pentru profesorii agresați sau amenințați, cerută de ministrul Educației Mihai Dimian, care solicită parlamentarilor să schimbe legea după ce o profesoară a fost atacată în clasă cu un cuțit de un elev

BREAKING Elevul care a înjunghiat o profesoară la școala din Bistrița voia să atace un copil de altă religie, susține inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie: Se pare că acel copil are ceva tendințe de radicalizare. DIICOT ar fi preluat ancheta

UPDATE Profesoară de Matematică atacată cu un cuțit la școală, de un elev la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița / Elevul agresor, imobilizat de polițiști / Copiii au fost adunați în sala de sport, iar părinții au venit îngrijorați la poarta școlii

Senatorii au respins proiectul care ar fi permis tinerilor de 16 ani să ceară singuri consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic, fără acordul părinților / Inițiativa merge la Camera Deputaților

Wed, 28 Oct 2026 20:04:20 +0000

Inițiativa legislativă depusă de USR care ar fi permis adolescenților să acceseze, de la 16 ani, servicii de consiliere psihologică fără acordul părinților nu a trecut de votul senatorilor. PSD și AUR au votat împotrivă în plen, iar în timpul dezbaterilor parlamentarii AUR au motivat votul de respingere cu teorii conspiraționiste, spune parlamentarii USR. Inițiativa parlamentară L478 care merge acum la Camera Deputaților a avut susținerea Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației și avize favorabile de la Guvern.

Consiliul Național al Elevilor (CNE) susține proiectul de lege care le-ar permite adolescenților care au împlinit 16 ani să ceară singuri consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic, fără acordul părinților

Inițiativa parlamentară scrisă de parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș are ca scop sprijinirea tinerilor care au împlinit 16 ani să poată cere singuri consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic, fără acordul părinților.

„Senatorii PSD și AUR nu par să înțeleagă că un adolescent nu devine adult peste noapte, la 18 ani. La 16 ani, tinerii se confruntă cu presiune școlară, anxietate, dificultăți emoționale și întrebări la care au nevoie de răspunsuri, iar dreptul de a cere sprijin psihologic ar trebui recunoscut înainte de majorat”, se arată în comunicat al USR, citat de G4Media.

În plen, Ruxandra Cibu Deaconu, secretară a Comisiei pentru sănătate a Senatului, a argumentat că sănătatea mintală înseamnă prevenție, acces la sprijin și curajul de a cere ajutor la timp.

„Un adolescent aflat în pragul unei crize are nevoie de curaj ca să ceară ajutor, iar în România îi mai trebuie și semnătura ambilor părinți. Mulți părinți au crescut cu ideea că psihologul e pentru nebuni și o duc mai departe fără nicio rea-intenție, pentru că nimeni nu le-a spus vreodată că a cere ajutor e un semn de curaj. Legea a pornit din discuțiile cu tineri din mediul rural, iar pe parcurs i-am ascultat pe psihologi, pe profesori și pe părinți. Așa am scris o lege cu garanții: psihologul verifică dacă tânărul înțelege ce cere, iar părinții sunt anunțați imediat ce există un pericol. Nimic din lege nu-i scoate pe părinți din viața copiilor, doar le dă copiilor un om de încredere la care să ajungă atunci când acasă nu se poate vorbi”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu.

La rândul ei, senatoarea USR Cynthia Păun, membră a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, a atras atenția că pentru mulți copii consilierul școlar e singurul specialist la care pot ajunge, iar un singur consilier are în grijă peste 750 de elevi.

„Ca să ajungă la consilierul școlar, un adolescent abuzat acasă are nevoie de acordul celor care îl abuzează. Așa îl lăsăm singur cu abuzul, iar mulți ajung la un specialist abia la urgențe, după ce s-a întâmplat deja ceva grav. Între timp, îi lăsăm singuri în jungla internetului și a rețelelor sociale, iar apoi ne mirăm când aflăm că un elev și-a înjunghiat colegul în școală, că alții își fac rău singuri sau le fac rău celor din jur. Un copil care poate vorbi la timp cu un specialist e un copil pe care îl putem ajuta înainte să devină știre. De aceea, grupul USR votează pentru această lege. Puteți vota împotrivă, e dreptul dumneavoastră. Doar nu mai spuneți că o faceți pentru copii!”, a declarat Cynthia Păun.

Legea a avut susținerea scrisă a Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației și avize favorabile de la Guvern, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, iar Consiliul Național al Elevilor și 42 de organizații și grupuri civice au cerut public adoptarea ei.

Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa legislativă merge acum la Camera Deputaților pentru dezbateri și vot final.

De ce propun parlamentarii accesul fără acordul părinților

Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că actuala condiționare a accesului minorilor la servicii psihologice de consimțământul reprezentanților legali poate avea, în anumite situații, efectul invers celui urmărit. Adolescenți care își dau seama că au nevoie de sprijin nu îl pot primi „exclusiv din cauza refuzului, absenței, dezacordului sau indisponibilității reprezentanților legali”, potrivit documentului.

Problema ar fi mai accentuată în mediul rural, unde accesul la serviciile de sănătate mintală este deja limitat, iar stigma asociată mersului la psiholog poate determina părinții să refuze să își dea acordul, susțin inițiatorii.

„Minorul se află astfel într-o dublă vulnerabilitate: pe de o parte, este expus unor riscuri psihologice reale, iar pe de altă parte, este împiedicat instituțional să acceseze ajutorul profesionist”, se arată în expunerea de motive.

Parlamentarii argumentează că vârsta de 16 ani nu a fost aleasă arbitrar, întrucât legislația românească recunoaște deja la acest prag o serie de capacități extinse ale minorului. Aceeași logică a maturizării progresive ar trebui aplicată, în opinia lor, și sănătății mintale, mai ales că serviciile de psihologie, consiliere și psihoterapie „nu implică nici intervenții invazive, nici riscuri fizice directe, ci constituie o formă de sprijin și reflecție personală pe care minorul cu discernământ o poate evalua în mod rezonabil”.

În cazul educației, inițiatorii spun că modificarea este „esențială din perspectiva accesibilității”, pentru că „școala reprezintă, în special în mediul rural, primul și uneori singurul punct de contact instituțional al adolescentului cu un specialist în sănătate mintală”.

În justificarea proiectului sunt invocate și modele din Regatul Unit, Germania, Franța, Belgia și Olanda, unde există diferite forme de recunoaștere a capacității adolescenților de a decide în privința serviciilor medicale sau psihologice, fie în funcție de discernământ, fie folosind vârsta de 16 ani ca reper. Potrivit inițiatorilor, soluția propusă pentru România se înscrie într-o „tendință europeană coerentă de recunoaștere a autonomiei progresive a minorului în domeniul sănătății”.

Expunerea de motive invocă, de asemenea, date ale Organizației Mondiale a Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și Salvați Copiii privind sănătatea mintală a adolescenților și accesul la servicii. Documentul nu indică însă studiile, anii sau valorile statistice concrete pentru afirmațiile referitoare la România.

CES: Acordul obligatoriu al părinților poate ajunge contrar interesului copilului

Consiliul Economic și Social a dat aviz favorabil proiectului, cu o serie de observații și propuneri de modificare. CES susține principiul potrivit căruia adolescentul de cel puțin 16 ani trebuie să poată cere singur sprijin psihologic.

„În principiu, recunoașterea capacității minorului de 16 ani de a solicita servicii de evaluare psihologică, consiliere psihologică sau psihoterapie este justificată. Sprijinul psihologic are adesea caracter preventiv, educațional și terapeutic neinvaziv, iar accesul întârziat la asemenea servicii poate agrava problemele emoționale sau relaționale ale adolescentului”, arată CES.

Consiliul atrage atenția că acordul obligatoriu al părinților poate ajunge să împiedice tocmai accesul copilului la ajutor:

„În anumite situații, condiționarea absolută de acordul părinților poate deveni chiar contrară interesului superior al copilului, mai ales atunci când părintele refuză nejustificat, este indisponibil, se află în conflict cu minorul sau este chiar sursa suferinței psihice a acestuia.”

CES susține și schimbarea referitoare la școli

„În ceea ce privește consilierea școlară și psihologică în unitățile de învățământ, posibilitatea minorului de 16 ani de a se adresa singur cabinetelor de asistență psihopedagogică este oportună”, se arată în aviz.

Potrivit CES, „școala poate reprezenta primul spațiu instituțional în care adolescentul cere ajutor”, în special pentru copiii din mediul rural, din familii vulnerabile sau din medii în care accesul la servicii private este limitat.

Consiliul avertizează însă că recunoașterea în lege a acestui drept trebuie corelată cu posibilitățile reale ale sistemului de educație: numărul de consilieri școlari, procedurile prin care elevii sunt trimiși către servicii specializate și regulile privind protecția datelor.

Confidențialitate și când ar trebui anunțați părinții

Proiectul stabilește și limitele confidențialității. Dacă în timpul evaluării psihologice, consilierii sau psihoterapiei specialistul identifică „un risc iminent de autovătămare, vătămare a altor persoane, situații de abuz sever sau suspiciunea rezonabilă a unei afecțiuni care impune intervenție medicală”, acesta ar avea obligația de a informa imediat reprezentanții legali ai minorului și, după caz, autoritățile competente.

CES consideră însă că formularea „abuz sever” este prea restrictivă. Consiliul spune că nu doar abuzul sever trebuie raportat, ci și „abuzul, neglijarea, exploatarea, violența domestică, violența sexuală, traficul, bullyingul grav sau alte forme de violență asupra copilului”.

În același timp, CES cere protejarea strictă a vieții private a adolescentului. Informațiile comunicate în cadrul consilierii sau psihoterapiei pot privi „starea emoțională, viața de familie, experiențe traumatice, relații personale, orientări, conflicte sau vulnerabilități”, iar acestea „nu trebuie divulgate părinților, școlii sau altor persoane decât în condițiile strict prevăzute de lege și numai în măsura necesară protejării minorului”.

CES cere eliminarea „evaluării capacității cognitive”

Una dintre principalele obiecții formulate de CES privește condiția introdusă de proiect potrivit căreia adolescentul trebuie să treacă printr-o „evaluare a capacității cognitive” înainte de a putea accesa singur serviciile psihologice.

Consiliul avertizează că se poate crea chiar o nouă barieră: minorul vrea să primească ajutor, dar, înainte de consiliere, trebuie evaluat. Documentul ridică inclusiv întrebarea dacă evaluarea ar urma să fie făcută de același psiholog sau de un alt specialist.

„Formularea poate transforma o măsură de acces într-o procedură birocratică, care ar putea avea ca potențial efect descurajarea minorului și determinarea acestuia de a renunța la demers”, avertizează CES.

Consiliul propune eliminarea sintagmei „evaluarea capacității cognitive” și înlocuirea acesteia cu o obligație a psihologului de a informa minorul, într-un limbaj adecvat vârstei și gradului său de maturitate, despre natura și scopul serviciului, limitele confidențialității și situațiile în care trebuie informați reprezentanții legali sau autoritățile și de a consemna acordul adolescentului.

CES precizează, totodată, că autonomia acordată adolescentului trebuie delimitată. Posibilitatea de a decide singur poate fi justificată pentru servicii psihologice și psihoterapeutice, însă „nu trebuie interpretată extensiv ca autorizând orice intervenție medicală fără condițiile speciale prevăzute de lege”.

Nici rolul părinților nu ar fi eliminat, potrivit avizului. CES consideră că noua regulă trebuie privită ca „o excepție limitată, justificată de interesul superior al copilului, nu ca o înlăturare generală a rolului părinților”. În același timp, rolul familiei „nu poate deveni un obstacol absolut în calea accesului adolescentului la sprijin psihologic atunci când refuzul, absența sau conflictul familial îi afectează sănătatea psihică”.

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Educației ar urma să modifice, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, normele metodologice necesare aplicării noilor prevederi. În schimb, articolul care permite elevilor de minimum 16 ani să se adreseze singuri cabinetelor de asistență psihopedagogică din școli este prevăzut să intre în vigoare la trei zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial

ID 119413796 © Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Consiliul Național al Elevilor susține proiectul de lege care acordă acces adolescenților de la 16 ani la consiliere psihologică fără acordul părinților: Când un adolescent spune „am nevoie de ajutor”, răspunsul sistemului nu poate fi „întoarce-te cu semnătura unui adult”

DOCUMENT Conflictele între părinți, elevi și profesori, semnalate de ISMB în planul managerial pentru anul școlar 2026-(2027)

Thu, 29 Oct 2026 05:57:04 +0000

Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează existența unor conflicte între părinţi-elevi-cadre didactice, potrivit unui document publicat de instituție. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.

În planul managerial pentru anul școlar 2026-2027 este menționată și creșterea fenomenului violenței în mediul școlar în anul școlar 2024-2025 comparativ cu anii școlari precedenți.

La secțiunea „educație permanentă și activități extrașcolare”, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a identificat următoarele puncte slabe:

Utilizarea preponderentă a metodelor tradiţionale de desfăşurare a activităţii educative extraşcolare şi a activităţii de dirigenţie;
Producerea unor evenimente specifice violenței, în incinta unităților de învățământ;
Creșterea fenomenului violenței în mediul școlar în anul școlar 2024-2025 comparativ cu anii școlari precedenți;
Existența unor conflicte între părinţi-elevi-cadre didactice;
Disfuncţionalităţi sau comunicare formală, în relaţia şcoală – familie şi, în unele cazuri, în relaţia şcoală – autorităţi locale;
Proiectarea în multe şcoli de documente manageriale improvizate, nerelevante, nerealiste;
Fonduri insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare-Programul Școala Altfel și Săptămâna Verde;
Coordonatorii de programe şi proiecte din şcoli au norma întreagă de predare (nu sunt degrevaţi de ore) şi nu pot acorda timpul necesar organizării eficiente a activităţilor educative;
Formalism în organizarea programului „Școala altfel” și „Săptămâna verde” în multe unități de învățământ;
Eficienţa scăzută şi formalismul activităţilor de formare continuă la nivelul comisiei metodice a diriginţilor din unitățile de învățământ;
Menţinerea unei rate ridicate a absenteismului şi a ratei de peste 1 % de părăsire timpurie a sistemului de educaţie;
Activitatea de inspecţie şcolară nu acoperă în totalitate componenta de consiliere şi îndrumare.

Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:

2026-2027 PLAN MANAGERIAL_compressed Download

Informații de context

Ministerele cu atribuții în combaterea violenței în școli trebuie să comunice mai mult pentru a-și întări capacitatea de prevenție, „pentru că școala nu este o închisoare, școala este un spațiu liber, școala este un spațiu în care elevii, profesorii și părinții trebuie să comunice cât mai mult”. Așa a declarat miercuri, la Prima News, noul ministru-delegat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ionescu. El a arătat că „ prevenția trebuie să fie direcția noastră principală, iar intervenția să fie coordonată doar în situațiile de criză”.

Un nou caz de violență extremă s-a petrecut într-o școală din județul Bistrița-Năsăud, mai exact la Colegiul tehnic „Infoel”. Poliția a deschis dosar penal, a emis ordin de restricție temporar, iar elevul de 14 ani acuzat că ar fi agresat un coleg poartă brățară de monitorizare, potrivit presei locale. Părinții elevului agresat acuză conducerea școlii că ar fi încercat să mușamalizeze cazul. Elevul rănit a obținut certificat medico-legal pentru leziuni. Poliția a fost sesizată abia la 3 zile după două serii de incidente între cei doi elevi. Potrivit inspectorului general Vasile Șteopoaie, diriginta ar fi încercat să medieze conflictul dintre cei doi, iar imaginile ar fi ajuns și pe un grup de whatsapp.

Cazul de la Școala Gimnazială Ștefan cel Mare s-a petrecut cu o săptămână în urmă

Luni dimineață, 19 octombrie, un elev de clasa a VII-a a atacat cu un cuțit o profesoară și a rănit un alt elev la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița.

Sorin Ionescu susține că școlile trebuie să colaboreze mai mult cu instituțiile de siguranță publică pentru prevenirea violenței. Întrebat cine ar fi trebuit să observe eventualele tendințe de radicalizare ale elevului agresor, Ionescu a afirmat că acest lucru depășește competența Ministerului Educației.

La Timișoara, părinții unui elev au venit la școală împreună cu fratele acestuia și l-au agresat pe profesorul de sport, după ce cadrul didactic i-ar fi făcut o observație elevului în timpul orei. Incidentul s-a petrecut la Școala Gimnazială nr. 15 din Timișoara: „Elevul a plecat acasă și a revenit la școală împreună cu părinții și cu fratele mai mare, iar situația a degenerat în agresiune fizică asupra profesorului”, potrivit Inspectoratului Școlar Timiș.

Săptămâna trecută, un elev de clasa a IX-a a agresat doi colegi la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Piteşti

Un elev de 15 ani a rănit un coleg de clasă cu un obiect tăietor-înțepător și a agresat fizic un alt elev, joi, 22 octombrie 2026, la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești, potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Argeș și relatate de presa locală. Elevul rănit a fost transportat la spital, iar presupusul agresor se află în custodia polițiștilor. Incidentul are loc la doar trei zile după atacul cu cuțitul de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, unde o profesoară și un elev au fost răniți.

Inspectorul școlar general al județului Argeș, Dumitru Tudosoiu, a declarat că profesorul de serviciu l-a imobilizat pe elevul de clasa a IX-a care și-a atacat doi colegi cu o macetă la liceul din Pitești. Declarațiile au fost făcute pentru Euronews România.

Întrebat despre măsurile de siguranță și personalul de specialitate de la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu”, Dumitru Tudosoiu a afirmat că unitatea de învățământ are firmă de pază și posturi ocupate în domeniul consilierii școlare.

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a anunțat că inspectoratele școlare vor primi solicitarea să facă, în perioada imediat următoare, controale inopinate privind accesul în școli. „Privim cu mare îngrijorare creșterea numărului de cazuri de violență”, a declarat Sorin Ionescu.

„Nu poți să faci educație, să înveți ceva, să ai bucuria cunoașterii în astfel de contexte în care ți-e frică că cineva bagă un cuțit în tine”, a spus joi, 22 octombrie, la Euronews noul ministru al Educației și Cercetării, Sorin Costreie, vorbind despre recentele atacuri petrecute în școli din țară. Ministrul a precizat în același interviu că mâine va cere suplimentarea numărului de paznici în școli cu o mie de posturi în toată țara.

Referitor la incidentele grave din școli, președintele Nicușor Dan a declarat că acestea sunt „două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm”. El a apreciat, într-o postare pe rețeaua X, că „este nevoie de mai multă atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței, nu doar pentru consecințe”.

Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Un nou caz de violență extremă într-o școală din Bistrița: Poliția a deschis dosar penal și a emis un ordin de restricție temporar pentru un elev de 14 ani de la Colegiul Tehnic „Infoel” care ar fi agresat fizic și amenințat un coleg

Ministrul Sorin Ionescu despre combaterea violenței în educație: Școala nu este o închisoare, școala este un spațiu liber / Prevenția trebuie să fie direcția noastră principală, iar intervenția să fie coordonată doar în situațiile de criză

Descentralizarea școlilor și debirocratizarea profesorilor. Ministrul Sorin Costreie: Să dăm școlii posibilitatea să se adapteze nevoilor comunității și să dăm profesorilor mai mult timp pentru a face educație, fără să fie copleșiți de hârtii. Am ajuns mai mult să justificăm ceea ce facem decât să facem efectiv

Thu, 29 Oct 2026 06:00:00 +0000

La o săptămână de la preluarea mandatului, Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, vorbește despre două zone ce trebuie îmbunătățite: „o mai mare descentralizare și debirocratizare”. „Să dăm școlii posibilitatea să se adapteze nevoilor comunității și să dăm profesorilor mai mult timp pentru a face educație, fără să fie copleșiți de hârtii și sarcini administrative”, a scris ministrul pe pagina de socializare.

Sorin Costreie a adus în atenție faptul că profesorii trebuie să aibă mai mult timp pentru a face educație, fără să se simtă copleșiți de sarcinile administrative:

„Îmi încep mandatul convins că trebuie să îmbunătățim, punctual, două zone pe care le consider esențiale pentru educație: o mai mare descentralizare și debirocratizare – ca să dăm școlii posibilitatea să se adapteze nevoilor comunității și să dăm profesorilor mai mult timp pentru a face educație, fără să fie copleșiți de hârtii și sarcini administrative. Am ajuns mai mult să justificăm ceea ce facem decât să facem efectiv…”

Ministrul Educației și Cercetării a afirmat că o prioritate este să avem școli sigure:

„În contextul actual, o prioritate este și să avem școli sigure. Ne trebuie o educație care să nu mai fie lăsată singură. O școală devine sigură dacă nu este singură. Și am încredere, mai ales după primele întâlniri de ieri cu reprezentanți ai studenților, ai elevilor, ai profesorilor și ai părinților, că vom putea face multe lucruri bune împreună.”

Oficialul a afirmat că trebuie să fie soluții cât mai repede, astfel încât elevii să aibă acces la o educație de calitate.

„Avem copii extraordinari, cu rezultate grozave inclusiv la nivel internațional. Avem, însă, și copii pentru care suntem datori să găsim soluții cât mai repede ca să aibă acces la o educație de calitate. Trebuie să muncim pentru toți. Iar echitatea și accesul la educație, începând cu un interes special pentru educația timpurie și cu un accent puternic pe educație reflexivă, trebuie să ne fie priorități.”

Sorin Costreie a vorbit și despre atragerea tinerilor către profesia de cadru didactic:

„Trebuie să muncim și pentru a reda profesorilor încrederea că nu sunt singuri. Doar așa vom putea nu doar să-i avem pe cei buni în continuare lângă copii, ci și să atragem tineri spre cea mai minunată profesie, cea de profesor, căci ce poate să fie mai minunat decât să modelezi destine printr-un contact direct cu o ființă umană în formare…”

Redăm textul complet al ministrului Sorin Costreie:

„A trecut deja o săptămână de când am depus jurământul ca ministru al educației și cercetării.

Îmi încep mandatul convins că trebuie să îmbunătățim, punctual, două zone pe care le consider esențiale pentru educație: o mai mare descentralizare și debirocratizare – ca să dăm școlii posibilitatea să se adapteze nevoilor comunității și să dăm profesorilor mai mult timp pentru a face educație, fără să fie copleșiți de hârtii și sarcini administrative. Am ajuns mai mult să justificăm ceea ce facem decât să facem efectiv…

În contextul actual, o prioritate este și să avem școli sigure. Ne trebuie o educație care să nu mai fie lăsată singură. O școală devine sigură dacă nu este singură. Și am încredere, mai ales după primele întâlniri de ieri cu reprezentanți ai studenților, ai elevilor, ai profesorilor și ai părinților, că vom putea face multe lucruri bune împreună.

Sigur, pentru toate acestea și în consonanță cu angajamentul guvernului din care fac parte, îmi doresc să intrăm cât mai repede pe un trend ascendent privind investițiile în educație și cercetare. Așa cum am mai spus, ne trebuie o educație care să împingă societatea înainte, o educație coerentă și predictibilă, fără schimbări bruște, o locomotivă socială care trage înainte comunități și destine.

Avem copii extraordinari, cu rezultate grozave inclusiv la nivel internațional. Avem, însă, și copii pentru care suntem datori să găsim soluții cât mai repede ca să aibă acces la o educație de calitate. Trebuie să muncim pentru toți. Iar echitatea și accesul la educație, începând cu un interes special pentru educația timpurie și cu un accent puternic pe educație reflexivă, trebuie să ne fie priorități.

Trebuie să muncim și pentru a reda profesorilor încrederea că nu sunt singuri. Doar așa vom putea nu doar să-i avem pe cei buni în continuare lângă copii, ci și să atragem tineri spre cea mai minunată profesie, cea de profesor, căci ce poate să fie mai minunat decât să modelezi destine printr-un contact direct cu o ființă umană în formare…

Toate acestea, însă, doar împreună.”

Mihaela Popa, fost secretar de stat în educație: De ce să nu ne gândim cum să eliminăm Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a? Să avem primar și gimnaziu de la 6 la 16 ani fără examene, cu profesori riguroși, cu acele evaluări ritmice ale sistemului din doi în doi ani

Thu, 29 Oct 2026 06:10:00 +0000

Mihaela Popa, profesoară de matematică, secretar de stat responsabil cu fondurile europene în Ministerul Educației în perioada 2020-2021, aduce în atenție, pe pagina de socializare, eliminarea Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. Aceasta propune ca elevii claselor primare și gimnaziale (de la 6 la 16 ani) să nu aibă examene, ci evaluări ritmice din doi în doi ani.

Reacția Mihaelei Popa vine după ce Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a declarat că „privim cu mare atenție Evaluarea Națională”. Oficialul a precizat că ideal ar fi ca elevii să fie evaluați la toate disciplinele, pentru că există o presiune „pusă nedrept pe limba română și pe matematică”.

„Dar de ce să ne gândim cum sa dăm cât mai multe evaluări și să transformăm Evaluarea Naționala și să nu ne gândim cum sa eliminăm Evaluarea Națională?”, se întreabă profesoara.

Fostul secretar de stat în Ministerul Educației propune ca elevii claselor primare și gimnaziale să nu aibă examene, astfel încât să nu mai existe o vânătoare de note:

„Să avem primar și gimnaziu de la 6 la 16 ani fără examene, cu profesori riguroși, cu acele evaluări ritmice ale sistemului din doi în doi ani, cu standarde clare de evaluare pentru o radiografie clară a sistemului de educație și să schimbam acolo unde nu merge. În acești 10 ani să formam copii creativi, umani cu cultură generală, nu vânători de note.”

Mihaela Popa a menționat că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, așa cum e organizată, „nu a adus nimic bun”:

„Statisticile arată ca Evaluarea Națională, așa cum e organizată de 20 de ani, nu a adus nimic bun. Vârsta de 14 ani a rămas de pe vremea comunismului…. nu mai amintesc de șablonizarea evaluării care a făcut un rău și mai mare …”

„Avem curajul să scoatem gunoiul de sub preș? Câți copii „virtuali avem în liceu? Și câți copii „virtuali” avem în gimnaziu și șocul apare doar la final de ciclu, atunci când „ne miram” că au dispărut 18000 de elevi doar într-un an?”, mai scrie profesoara.

Redăm textul complet al Mihaelei Popa:

„Tot mai multe voci spun că Evaluarea Nationala trebuie schimbată!

Dar de ce să ne gândim cum sa dăm cât mai multe evaluări și să transformăm Evaluarea Naționala și să nu ne gândim cum sa eliminăm Evaluarea Națională?

Să avem primar și gimnaziu de la 6 la 16 ani fără examene, cu profesori riguroși, cu acele evaluări ritmice ale sistemului din doi în doi ani, cu standarde clare de evaluare pentru o radiografie clară a sistemului de educație și să schimbam acolo unde nu merge.

În acești 10 ani să formam copii creativi, umani cu cultură generală, nu vânători de note.

Elevul ajuns la 16 ani are dreptul să își aleagă dacă merge în câmpul muncii sau continuă un anumit profil pe care și-l dorește. (nu să îl repartizeze calculatorul undeva unde nu iși dorește și unde nu va ajunge niciodată)

Avem curajul să scoatem gunoiul de sub preș? Câți copii „virtuali avem în liceu? Și câți copii „virtuali” avem în gimnaziu și șocul apare doar la final de ciclu, atunci când „ne miram” că au dispărut 18000 de elevi doar într-un an?

Nuuu… ei sunt „cărați” de la an la an… virtual!

Statisticile arată ca Evaluarea Națională, așa cum e organizată de 20 de ani, nu a adus nimic bun. Vârsta de 14 ani a rămas de pe vremea comunismului…. nu mai amintesc de șablonizarea evaluării care a făcut un rău și mai mare …

Nu cred că niște cârpeli în sistem pot schimba rezultatele….

Momentul zero al schimbării s-a pierdut în Romania Educată …. era și forță politică și erau și bani europeni pentru aceste schimbări.”

Informații de context

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a declarat că „privim cu mare atenție Evaluarea Națională”. „Unul dintre lucrurile care nu funcționează în acest moment în școala românească este modul în care îi evaluăm pe elevi la sfârșitul claselor a VIII-a”, a spus ministrul miercuri, 28 octombrie, la Prima News.

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar putea include, pe lângă Română și Matematică, o probă de socio-umane și una de științe exacte și ar trebui luate în calcul și evaluările susținute de elevi în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, a declarat Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, la Digi24, pe 25 octombrie.

Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, județul Călărași, a vorbit despre Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și a spus că ar trebui desființată, „dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației”. În schimb, acesta a propus să fie evaluare „niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații”. Declarațiile au fost făcute duminică, 11 octombrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

În martie 2025, Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării a precizat pentru Edupedu.ro că dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă.

„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai 2025.

În luna martie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că, „din păcate, la noi, (Evaluarea Națională – n.red) este un examen cu dublu rol: un rol de diagnoză pentru sistem, care este important, da, iar celălalt rol, din păcate, de selecție”.

Despre Evaluarea Națională

Evaluarea Națională este obligatorie prin legea Educației și înscrierea elevilor la Evaluarea Națională se face automat de către secretariatele școlilor. Indiferent de nota obținută, elevii sunt apoi repartizați la un liceu, prin repartizarea computerizată, pentru că învățământul este obligatoriu: 12 ani sau 13 în cazul învățământului la seral, potrivit Legii Educației.

Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.

Evaluarea Națională o dau elevii la finalul clasei a VIII-a din anul 2003-2004. Anterior, în 1999, elevii au susținut examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a și examen de admitere la liceu. Apoi, din anul 2000, admiterea la liceu s-a făcut doar pe baza rezultatelor de la capacitate, luând în calcul și mediile anilor de gimnaziu.

Repartizarea computerizată a fost introdusă de Ecaterina Andronescu în 2001. Atunci, învățământul era obligatoriu doar până în clasa a VIII-a.

În 2003-2004, elevii de clasa a VIII-a dădeau examen la 3 materii, potrivit ordinului de ministru.

a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;

b) Matematică – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;

c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.

Treptat, la Evaluarea Națională au rămas doar două examene: limba și literatura română și matematică.

Potrivit Legii nr.1/2011 (legea anterioară a educației), elevii de clasa a VIII-a ar fi trebui să susțină Evaluarea Națională la 6 discipline, însă prevederea nu s-a aplicat niciodată, pentru că nu s-a predat transdisciplinar, așa cum prevedea tot legea nr. 1.

În 2023 a intrat în vigoare Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care prevede același mod de organizare pentru Evaluarea Națională ca în prezent: examen scris la Limba română și Matematică.

Dur cricată în spațiul public formula de evaluare națională decisă de Legea Iohannis-Deca, structura examinării de la clasa a VIII-a a fost propusă spre schimbare și de fostul ministru al Educației, Daniel David.

David a catalogat ca fiind „o problemă majoră” examenul de Evaluare Națională și a făcut apel la schimbarea rapidă a acestuia.

„Vă rog să vă uitați și voi la examenul care există în Italia sau în Franța. Au și ei un examen național, care nu contează în aceeași logică pe care o folosim noi. Dar uitați-vă că nu se reduce la matematică și română, deși acestea sunt abilități fundamentale. Și eu v-am spus de ce cred acest lucru. (…) Practic și n-am văzut niciunde în spațiul european un examen de acest tip pe cele două materii. Și logic vorbind, că am spus că ne gândim și logic și reflectând asupra domeniului: încă o dată mă întreb, dacă noi ne propunem să formăm prin educație mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?

Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.

Sper ca peste 10 ani să putem face și noi ceva similar sau cum se întâmplă în Finlanda”, a declarat Daniel David, pe 21 mai 2025.

Informații de context

Edupedu.ro a scris în decursul anilor despre diverse situații generate în privința Evaluării Naționale: absenteismul, deși înscrierea este automată pentru elevii care au terminat clasa a VIII-a, sau despre diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă.

De asemenea, problemele majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar.

Ligia Deca, fosta ministră a Educației, spunea la 9 luni după ce propriile Legi ale învățământului au fost promulgate că ar trebui ca relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalaureat, să fie redusă. În același timp însă, în propria lege a învățământului preuniversitar se dublează examenul de la finalul clasei a VIII-a. A fost introdus pe lângă Evaluarea Națională și un examen de admitere la liceele și colegiile cu concurență mare.

În 2023, Sorin Ion secretar de stat în Ministerul Educației spunea că „Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și-a cam pierdut sensul”.

Citește și:

Ministrul Sorin Ionescu: Unul dintre lucrurile care nu funcționează în acest moment este modul în care îi evaluăm pe elevi la sfârșitul clasei a VIII-a. Ideal ar fi dacă am putea să ajungem să-i evaluăm pe copii la toate materiile

LISTĂ Semnele timpurii ale radicalizării elevilor din proiectul PREVISIO al SRI / Poliția Sibiu cere școlilor să identifice și să raporteze elevii cu comportamente radicale, după atacul de la Bistrița

Thu, 29 Oct 2026 08:30:48 +0000

Poliția Sibiu cere școlilor din județ monitorizarea climatului școlar și „identificarea timpurie a elevilor care manifestă comportamente radicale, intoleranță accentuată, bullying pe criterii rasiale/etnice sau care utilizează simboluri extremiste”, potrivit unei adrese transmise Inspectoratului Școlar Județean Sibiu după atacul de la Bistrița.

Adresa conține și indicatorii timpurii din proiectul PREVISIO al SRI și avertizează că „apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare”.

Adresa nr. 392.013 din 22 octombrie 2026 este transmisă de Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu – Biroul Siguranță Școlară către Inspectoratul Școlar Județean Sibiu. La finalul documentului, Poliția solicită ISJ Sibiu să o transmită tuturor unităților de învățământ preuniversitar din județ.

Adresa conține și indicatorii timpurii din proiectul PREVISIO al SRI și avertizează că „apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare”.

„În vederea prevenirii și combaterii manifestărilor de extremism, ură rasială/xenofobă și radicalizare în mediul școlar preuniversitar, ca urmare a incidentului din județul Bistrița-Năsăud, vă informăm că este necesară o cooperare instituțională cu structurile de poliție pe linie de siguranță școlară, pentru a monitoriza cu maximă atenție dinamica stărilor conflictuale și a indicatorilor de risc din unitățile de învățământ de pe raza județului Sibiu”, se precizeaza în adresă.

Poliția susține că analiza cazului de la Bistrița indică „o vulnerabilitate crescută a minorilor în fața discursurilor instigatoare la ură, a xenofobiei și a fenomenului de radicalizare, inclusiv prin intermediul platformelor online, elemente care pot degenera rapid în acte de violență extremă”.

Elevii cu comportamente radicale, intoleranță sau simboluri extremiste, identificați și raportați

Prima măsură cerută este monitorizarea climatului școlar și raportarea timpurie. Poliția solicită sprijinul conducerilor școlilor și al consilierilor școlari pentru „identificarea timpurie a elevilor care manifestă comportamente radicale, intoleranță accentuată, bullying pe criterii rasiale/etnice sau care utilizează simboluri extremiste”.

„Orice semnal de alarmă va fi comunicat cu celeritate structurii noastre”, se arată în adresă.

Ore cu polițiștii de siguranță școlară

O altă măsură este organizarea unor sesiuni de informare prin intermediul profesorilor diriginți, cu participarea directă a polițiștilor de siguranță școlară.

Acestea ar urma să fie axate pe „conștientizarea consecințelor legale ale actelor de violență, combaterea discriminării, a discursului de ură și recunoașterea semnelor de radicalizare”.

Poliția cere și „dinamizarea activității grupurilor de acțiune”, care, potrivit documentului, trebuie să se întrunească lunar, conform Planului Național de Combatere a Violenței Școlare.

Psihologii și consilierii, implicați în colectivele în care sunt copii de altă naționalitate

IPJ Sibiu solicită și implicarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Psihologii, consilierii și mediatorii școlari ar urma să realizeze „profiluri de climat psihosocial în colectivele unde învață copii de altă naționalitate, pentru a preîntâmpina fenomenul de izolare sau victimizare”.

Semnele timpurii ale radicalizării, potrivit proiectului PREVISIO al SRI

Radicalizarea și adoptarea extremismului ideologic, rasial sau xenofob nu reprezintă un proces imediat, ci unul progresiv, conform adresei.

În acest context, personalul școlar ar trebui să cunoască indicatorii timpurii, împărțiți în patru categorii, „conform proiectului național de formare PREVISIO derulat de SRI”.

1. „Indicatori de comportament și izolare socială:

Izolarea bruscă de grupul obișnuit de prieteni și înlocuirea acestora cu un grup nou, de multe ori exclusivist sau din mediul online;
Rebeliune accentuată față de autorități (părinți, profesori), dublată de o atitudine sfidătoare când i se atrage atenția asupra remarcilor discriminatorii;
Scăderea bruscă a performanțelor școlare sau abandonul activităților extracurriculare care îi făceau plăcere înainte;
Nivel ridicat de furie acumulată, frustrare sau resentimente exprimate fără un motiv personal evident (proiectarea frustrărilor asupra unor grupuri minoritare, străini sau persoane de altă rasă).

2. Indicatori de limbaj și exprimare ideologică (gândirea „noi contra lor”):

Utilizarea unui jargon specific sau a unor termeni extremiști, preluați de pe rețele de socializare (TikTok, Telegram, servere de Discord, forumuri obscure);
Gândire rigidă, manifestată prin poziții radicale în timpul orelor (la istorie, geografie sau educație civică);
Dezumanizarea „inamicului” – folosirea unor apelative degradante sau rasiste în mod repetat și normalizarea discursului instigator la ură sub paravanul glumelor;
Justificarea violenței – verbalizarea ideii că violența fizică este o metodă legitimă sau „singura soluție” pentru rezolvarea unor probleme sociale sau etnice.

3. Indicatori de identitate vizuală și simbolică:

Desenarea sau afișarea unor simboluri extremiste (svastici, crucea celtică, însemne ale unor mișcări fasciste/neonaziste, elemente grafice specifice supremacismului alb) pe bănci, caiete, rucsacuri sau haine;
Schimbarea stilului vestimentar pentru a adopta o estetică asociată grupurilor radicale/ultras;
Utilizarea de avatare, imagini de profil sau mesaje cu caracter extremist/rasist pe grupurile de WhatsApp ale clasei sau pe conturile personale de social media.

4. Indicatori de activitate în mediul online (vulnerabilitatea digitală) – minorii izolați în spațiul virtual devin ținte extrem de ușoare pentru celulele extreme:

Consumul masiv și compulsiv de materiale video de propagandă, teorii ale conspirației cu substrat xenofob sau jocuri video modificate pentru a promova ura rasială;
Tendința de a ascunde ecranul telefonului sau al laptopului în prezența adulților atunci când navighează pe platforme de mesagerie criptată;
Încercarea de a racola alți colegi prin distribuirea de linkuri către grupuri private sau secrete unde se promovează ideologii radicale.”

Poliția: Un singur indicator nu înseamnă automat radicalizare

IPJ Sibiu precizează că prezența unuia dintre aceste comportamente nu înseamnă, în sine, că un elev este radicalizat:

„Subliniem faptul că apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare, însă acumularea mai multor semne reprezintă o alertă clară care necesită intervenție imediată.”

La finalul adresei, IPJ Sibiu solicită Inspectoratului Școlar să transmită documentul „către toate unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza județului Sibiu, în vederea luării unor măsuri de prevenire și conștientizare a riscurilor asociate acestor fenomene”.

Informații de context – Programul PREVISIO al SRI a format 1.500 de persoane. Dintre acestea, 1.180 au fost profesori, potrivit unei investigații Snoop

Programul PREVISIO, „Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar ”, a fost implementat de Serviciul Român de Informații, prin UM 0929 București, în parteneriat cu Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, Ministerul Educației și Cercetării, Direcția Generală de Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, între altele.

Proiectul a fost finanțat prin Programul Național 2021-2027 Securitate Internă și a avut o valoare totală de 4.973.146 de lei cu TVA, dintre care 4.475.831,40 de lei finanțare europeană nerambursabilă și 497.314,60 de lei cofinanțare națională proprie.

Perioada de implementare a fost de 24 de luni, din iunie 2024 până în iunie 2026.

Potrivit prezentării oficiale a SRI, obiectivul general a fost ca profesorii din sistemul preuniversitar și cadrele Ministerului Afacerilor Interne să dobândească „competențele necesare pentru identificarea, gestionarea și prevenirea radicalizării și extremismului violent în rândul tinerilor” și să aibă acces la formare continuă în acest domeniu.

În cadrul PREVISIO au fost realizate o platformă de e-learning, un site pentru promovarea culturii de securitate și un program de formare acreditat. Potrivit SRI, au fost organizate 60 de sesiuni de formare și au fost formate 1.500 de persoane.

Din total, 1.180 au fost profesori din școli, potrivit unei investigații Snoop, preluată de Edupedu.ro. Investigația arăta că autoritățile nu au făcut publice informații concrete despre ceea ce au învățat cadrele didactice în cadrul cursurilor și nici școlile din care proveneau profesorii formați.

Ulterior, Snoop a relatat că școala din Bistrița în care un elev a atacat o profesoară și un coleg participase la programul PREVISIO, informație preluată de Edupedu.ro.

În 2026, SRI implementează PREVISIO 2, proiect despre care comisarul Alina Burcică, de la Direcția Siguranța Școlară, spune că este dedicat prevenirii radicalizării și extremismului violent în rândul tinerilor și că are ca beneficiari inclusiv polițiștii pentru siguranță școlară.

În cadrul PREVISIO 2, 80 de polițiști pentru siguranță școlară au fost formați până în prezent, iar după cea de-a treia sesiune de instruire, programată până la sfârșitul anului, numărul acestora ar urma să ajungă la 120, potrivit Alinei Burcică.

Foto: © Nitinai Saguansri | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Criterii burse sociale pentru studenți în 2026-2027, din fonduri europene: vârsta 18-29 de ani, studii la buget și cu frecvență / Venituri sub plafon, situații medicale, studenți orfani sau din familii monoparentale, conform metodologiei (2026)

Thu, 29 Oct 2026 09:24:12 +0000

Peste 36.000 de studenți din medii și grupuri dezavantajate vor putea beneficia de burse sociale din fonduri europene în anul universitar 2026-2027, a anunțat Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) pe 28 octombrie

Bursele vor fi acordate în cuantum integral, indiferent de numărul de zile cu activități didactice din luna respectivă. Pentru a beneficia de sprijin prin proiect, studenții trebuie să aibă între 18 și 29 de ani, să fie la licență sau master, la forma de învățământ cu frecvență, pe un loc finanțat de la buget și într-o universitate civilă de stat selectată în proiect.

Selecția va fi refăcută inclusiv pentru studenții care au primit bursă socială anul trecut.

Cuantumul minim al bursei sociale pentru studenți este de 925 de lei în anul universitar 2026-2027, potrivit Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 5.732, publicat în Monitorul Oficial pe 30 septembrie.

Peste 36.000 de studenți vor beneficia de burse sociale

Numărul total al beneficiarilor va fi de peste 36.000 de studenți, „cel puțin la nivelul anului universitar 2025-2026”, conform UEFISCDI.

Bursele vor fi acordate în cuantum integral, indiferent de numărul de zile în care sunt programate activități didactice în luna respectivă.

Cine poate primi bursa socială din fonduri europene

Pentru a primi bursă socială prin acest proiect, studenții trebuie să îndeplinească cumulativ cinci condiții:

să aibă între 18 și 29 de ani la data înscrierii în grupul-țintă al proiectului;
să fie înmatriculați la un program de studii de licență sau de masterat;
să urmeze forma de învățământ cu frecvență;
să studieze pe un loc finanțat de la bugetul de stat;
să fie înmatriculați într-o instituție de învățământ superior civilă de stat selectată pentru acordarea burselor sociale în cadrul proiectului.

Studenții eligibili pentru burse sociale, potrivit criteriilor generale

Selecția beneficiarilor se face de către universități cu respectarea criteriilor generale de acordare a burselor, aprobate prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6.463/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și a metodologiilor proprii ale instituțiilor de învățământ superior.

Potrivit art. 10 alin. (9) din ordin, printre beneficiarii burselor sociale pot fi:

a) Studenții orfani de unul sau ambii părinți, cei din familii monoparentale sau proveniți din centre de plasament, dacă nu realizează venituri peste plafonul stabilit pentru acordarea bursei sociale.

b) Studenții cu anumite afecțiuni medicale, fără a fi luat în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie. Sunt enumerate:

tuberculoza, pe perioada tratamentului tuberculostatic;
diabetul insulinonecesitant;
bolile maligne;
sindroamele de malabsorbție severe;
boala cronică de rinichi în program de dializă;
astmul bronșic persistent moderat sau sever;
epilepsia grand mal;
cardiopatiile congenitale;
hepatita cronică cu fibroză avansată, stadiul F3 sau F4;
glaucomul;
miopia gravă;
bolile imunologice autoimune în forme severe;
bolile rare;
tulburările din spectrul autist;
bolile hematologice severe care necesită tratament continuu sau spitalizări frecvente;
surditatea bilaterală;
fibroza chistică;
infecția cu HIV sau SIDA;
deficiențele locomotorii severe.

c) Studenții din familii cu venituri reduse, respectiv cei a căror familie nu a realizat, în cele 12 luni anterioare începerii semestrului/anului universitar, un venit lunar net mediu pe membru de familie mai mare decât salariul de bază minim net pe economie.

Se face o nouă selecție și pentru studenții care au primit bursă anul trecut

Beneficiarii nu sunt selectați direct de UEFISCDI, ci de universități.

Un element important pentru anul universitar 2026-2027 este că instituțiile de învățământ superior trebuie să facă o nouă selecție a beneficiarilor, inclusiv în cazul studenților care au beneficiat de bursă socială în anul universitar precedent.

Studenții trebuie să se adreseze universității la care sunt înmatriculați și să respecte calendarul și procedura stabilite de instituția respectivă.

Calendarul și procedurile vor fi anunțate ulterior

UEFISCDI nu a publicat deocamdată calendarul detaliat pentru acordarea burselor în anul universitar 2026-2027.

„Toate informațiile referitoare la acordarea burselor sociale în cadrul proiectului (calendarul detaliat, procedurile administrative pentru universități și studenți etc.) vor fi comunicate în perioada următoare, pe canalele de comunicare ale proiectului și prin intermediul universităților”, precizează instituția.

Webinare și workshopuri pentru studenții beneficiari

Pe lângă sprijinul financiar, studenții selectați vor avea acces și la măsuri complementare.

UEFISCDI anunță webinare și workshopuri online pe teme legate de parcursul universitar, printre care gestionarea timpului, gestionarea stresului academic și dezvoltarea competențelor de învățare.

Activitatea face parte din proiectul „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS 322473, implementat de UEFISCDI în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și cofinanțat din Fondul Social European+ și din bugetul național.

Foto: © Aaron Amat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Soluția ministrului Sănătății pentru medicii care nu au promovat examenul de specialitate: Rămân angajați și plătiți ca rezidenți până la următoarea sesiune / Alexandru Rogobete: Nu va fi un nou examen în noiembrie sau decembrie

Thu, 29 Oct 2026 09:49:53 +0000

Medicii care nu au promovat examenul de specialitate ar urma să rămână angajați în clinicile în care au făcut rezidențiatul și să fie plătiți în continuare ca medici rezidenți, până la următoarea sesiune a examenului, din februarie-martie, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la Medika TV, pe 28 octombrie.

Ministerul caută o soluție legislativă în acest sens. „Nu pot să fiu de acord ca medicii să rămână șomeri după 5 ani de rezidențiat”, a spus Alexandru Rogobete, care a exclus organizarea unui nou examen de specialitate în noiembrie sau decembrie.

Declarațiile au fost făcute în contextul situației de la examenul de specialitate, inclusiv la cardiologie, după memoriile și solicitările transmise de medicii rezidenți.

Examenul de medic specialist 2026 este contestat, după ce jumătate dintre candidați au picat la Cardiologie. Rezidenții au cerut organizarea unei sesiuni extraordinare, un membru al comisiei a propus schimbarea evaluării.

Amintim că regulile pentru examenul de medic, medic stomatolog și farmacist specialist, aplicabile din toamnă, au fost schimbate prin Ordinul comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației și Cercetării, publicat joi, 6 august în Monitorul Oficial.

Principalele schimbări introduse au fost prezentate de Edupedu.ro la începutul consultărilor:

introducerea subiectelor unice la nivel național, pentru fiecare specialitate, la proba scrisă, indiferent de centrul universitar în care susțin examenul candidații.

comisie națională unică pentru elaborarea subiectelor;
elaborarea securizată a subiectelor în ziua examenului;
corectare pe baza unui barem național unic.

Nu va fi organizată o nouă sesiune în noiembrie sau decembrie

Alexandru Rogobete a exclus organizarea unei sesiuni suplimentare a examenului de specialitate în noiembrie sau decembrie. Cei care nu au promovat vor putea susține din nou examenul la următoarea sesiune, programată, potrivit ministrului, în februarie-martie.

„Nu se va organiza un nou examen de specialitate în luna noiembrie sau decembrie.

Vom organiza examenul de specialitate la termen, adică în februarie-martie, așa cum este el prevăzut de obicei, unde sigur se pot înscrie din nou pentru examen cei care nu au promovat.

Vreau să-i felicit pe cei peste 55-57% care au promovat examenul de specialitate, în special pe cardiologie, și sigur nu pot să nu remarc că a existat totuși un grad de promovabilitate crescut, nu de 80-90%, cum se așteptau poate anumite persoane, dar totuși e un grad crescut, îi felicit, iar pentru celelalte situații mai neplăcute vin cu o soluție, zic eu, de bun-simț și care va încuraja tânăra generație,” a spus Alexandru Rogobete.

Soluția propusă de ministrul Sănătății: medicii rămân în clinică, cu statut și salariu de rezident

Alexandru Rogobete a anunțat că este căutată o soluție legislativă astfel încât medicii care nu au promovat examenul să nu rămână fără loc de muncă până la următoarea sesiune.

„Acum căutăm o măsură legislativă prin care cei care nu au promovat examenul de specialitate să fie plătiți la nivelul medicilor rezident, să rămână în clinică, în clinica unde au fost rezidenți, chiar dacă nu au dat concursul, să rămână acolo, să profeseze în continuare cu statut de medic rezident, cu salariu, iar în martie, încă o șansă pentru examenul de specialitate. Asta e soluția.

Nu pot să fiu de acord ca medicii să rămână șomeri după 5 ani de rezidențiat”, a declarat Alexandru Rogobete

Redăm declarațiile ministrului Alexandru Rogobete despre examenul de medic specialist din octombrie 2026

Moderator: Ce măsuri se iau în legatură cu examenul de specialitate? Vedem ce s-a întâmplat pe partea aceasta de cardiologie, medicii rezidenți au fost făcute memorii, solicitări, nu s-a primit niciun răspuns.

Alexandru Rogobete: Știu, am analizat situația. Chiar ieri am avut o întâlnire inclusiv cu doamna profesor Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România. Ne-am pus de acord pe anumite obiective pentru viitor și reforme.

În primul rând, vreau să explic puțin tehnic ce înseamnă examenul de specialitate. Ministerul Sănătății are un singur rol și anume cel administrativ și legislativ. Nu Ministerul Sănătății face subiectele, nu Ministerul Sănătății face baremele, nu Ministerul sănătăției corectează. Universitățile, Alianța G6 a fost implicată în realizarea subiectelor și a corectarii și așa mai departe, doar pentru a înțelege un pic cum stau lucrurile.

Nu se va organiza un nou examen de specialitate în luna noiembrie sau decembrie.

Vom organiza examenul de specialitate la termen, adică în februarie-martie, așa cum este el prevăzut de obicei, unde sigur se pot înscrie din nou pentru examen cei care nu au promovat.

Vreau să-i felicit pe cei peste 55-57% care au promovat examenul de specialitate, în special pe cardiologie, și sigur nu pot să nu remarc că a existat totuși un grad de promovabilitate crescut, nu de 80-90%, cum se așteptau poate anumite persoane, dar totuși e un grad crescut, ii felicit, iar pentru celelalte situații mai neplăcute vin cu o soluție, zic eu, de bun simț și care va încuraja tânăra generație.

Nu vreau să organizăm încă o sesiune acum, pentru că nici nu consider că în două luni de zile sau într-o lună de zile au putut să învețe sau să-și desfășoare activitatea, tocmai de asta vreau să le las un timp mai lung pentru aprofundarea studiilor, pentru a relua materia. Dar acum căutăm o măsură legislativă prin care cei care nu au promovat examenul de specialitate să fie plătiți la nivelul medicilor rezident, să rămână în clinică, în clinica unde au fost rezidenți, chiar dacă nu au dat concursul, să rămână acolo, să profeseze în continuare cu statut de medic rezident, cu salariu, iar în martie, încă o șansă pentru examenul de specialitate. Asta e soluția.

Nu pot să fiu de acord ca medicii să rămână șomeri după 5 ani de rezidențiat. Și atunci, pentru mine cel mai ușor ar fi fost în decembrie să mai fac o sesiune, dar era un gest populist. Nu era un mecanism de rezolvare a problemei, un mecanism corect de soluționare a problemei.

Dacă gradul de promovabilitate era 10% sau 5% sau 1 din 10 atunci mă mai gândeam. Faptul că este aproape 60% mai mult de jumătate au luat pe acele subiecte, indiferent cu ce probleme au fost sau nu. Și atunci vin cu această soluție, care eu cred că este mai bună decât populismul, și anume să rămână angajați cu statutul de medic rezident, plătiți până la următoarea sesiune de examen de specialitate.

Foto: © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Ce pot face profesorii când elevii pun sub semnul întrebării informația transmisă la clasă? Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru preuniversitar: Tu, ca profesor, trebuie să vii cu perspectiva critică / Exemplul oferit de ministru

Thu, 29 Oct 2026 09:50:01 +0000

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a declarat că profesorii trebuie să vină cu perspectiva critică în momentul în care elevii sunt sceptici în privința informațiilor transmise de cadrul didactic. Declarațiile au fost făcute miercuri, 28 octombrie, la Prima News.

Oficialul a spus că este profesor de istorie și au fost momente când elevii l-au întrebat de unde știe că un anumit eveniment istoric chiar a avut loc. Iată exemplul oferit de Sorin Ionescu:

„Eu sunt profesor de istorie și, de foarte multe ori, în istorie se aplică acea idee a „Magisterului Dixit”: «Dragi copii, vă rog să scrieți că, în anul 106, dacii s-au luptat cu romanii». De foarte multe ori discutăm sau de foarte puține ori discutăm despre o altă realitate: «Domnule profesor, nu vă supărați, dar de ce s-au bătut în 106? Dar de unde știți dumneavoastră că acest lucru este adevărat? Dar ce vă face să credeți că în 106 au mai fost o serie de războaie?»”

Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar a precizat că profesorii trebuie să vină că perspectiva critică, astfel încât elevul să înțeleagă de unde știe profesorul informația respectivă:

„Atunci, tu, ca profesor, trebuie să vii cu perspectiva critică, astfel încât să explici că există scriitori care au povestit aceste războaie, că există o serie de izvoare și de dovezi, astfel încât să îl faci pe copil să înțeleagă nu că în 106 dacii s-au luptat cu romanii, ci să înțeleagă de unde știi tu, ca profesor, că acest eveniment a avut loc în anul 106.”

Citește și:

Sorin Ionescu: A performa înseamnă să iei un copil de nota 4 și să-l duci la 5 sau la 6. De foarte multe ori, noi am văzut performanța doar prin numărul de copii pe care îi ducem la olimpiadă

ULTIMA ORĂ PSD cere schimbarea urgentă a tuturor inspectorilor școlari generali susținuți de PNL și USR – surse / Ministrul delegat pentru preuniversitar, membru PSD: „Nu comentez astfel de zvonuri”

Thu, 29 Oct 2026 09:51:08 +0000

PSD face presiuni pentru schimbarea imediată a tuturor inspectorilor școlari generali susținuți de PNL și USR, după scoaterea acestor partide de la guvernare, potrivit surselor Edupedu.ro. Schimbările vin în plin concurs pentru posturile de directori de școli, în care inspectorii au un rol central, dar și după sezonul 2026 al Pixiadei – procesul prin care miniștrii numesc din pix șefii inspectoratelor școlare, la începutul unui nou an școlar, în absența unor concursuri pentru ocuparea acestor posturi. De numiri s-a ocupat, în ultimele luni, ministrul Mihai Dimian din fostul guvern PNL-USR-UDMR, înlocuit luna aceasta.

Potrivit surselor Edupedu.ro, schimbările la conducerea inspectoratelor ar trebui făcute de urgență, la cererea PSD.

L-am contactat, joi dimineață, pe ministrul-delegat responsabil cu învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, membru PSD, pentru a oferi detalii pe această temă, dar acesta s-a limitat să spună: „Nu comentez astfel de zvonuri”.

Schimbările semnalate de sursele Edupedu.ro sunt cerute în condițiile în care noii miniștri Sorin Costreie (Educație și Cercetare) și Sorin Ionescu (învățământ preuniversitar) au invocat nevoia de profesionalizare în managementul sistemului, atât la audierea lor în Parlament, cât și după aceea.

La audierea sa pentru funcția de ministru în guvernul Luca Niculescu, Sorin Costreie vorbea despre „profesionalizarea leadershipului educațional. Aici vrem să creăm un corp profesionist, cu accent pe zona managerială, în care să avem lideri, directori, inspectori, tot ce înseamnă lideri educaționali bine formați, iar din acest corp să luăm pe viitorii conducători ai unităților școlare”.

Cel mai recent, ministrul delegat Sorin Ionescu a vorbit, într-un interviu acordat miercuri, 28 octombrie, postului Prima News despre nevoia aplicării legii. Legea învățământului preuniversitar prevede înlocuirea inspectoratelor cu direcții județene de învățământ preuniversitar, dar această prevedere a fost prorogată în mod repetat și, după Legea 141/2025, urmează să fie aplicată din anul școlar 2027-2028, dacă nu apar noi prorogări.

În interviul acordat Prima News, Sorin Ionescu a spus: „avem o lege, hai să o respectăm (…) Politic pot să mă pronunț dacă este bună sau rea, dar din punctul de vedere al Executivului, trebuie să spun că legea trebuie respectată.”

Tot el a spus, însă, că este nevoie de curaj, că este nevoie de îndeplinirea unei foi de parcurs și nu a exclus posibilitatea unei noi amânări a aplicării ei, făcând trimitere inclusiv la planurile de reorganizare administrativă puse acum în discuție de PSD, planuri care ar urma să afecteze „fără doar și poate rețeaua școlară”.

„Dacă nu, mai bine mai stăm un an”, a spus el, referindu-se la condițiile care trebuie îndeplinite.

Sorin Ionescu, la Prima News:

„(…) Putem să mergem pe varianta simplă: prorogăm în continuare în 2028, 2029, 2030. Acum e cunoscut faptul că amânarea acestui articol a avut la bază, în primul rând, considerentul economic, a fost acea celebră ordonanță care a blocat tot ceea ce a însemnat cheltuielile. Sau putem să ne asumăm, printr-un act de curaj – și acesta va fi un act de curaj politic – să descentralizăm, să respectăm prevederea legală, să nu mai prorogăm nimic, iar la 31 august să avem o nouă structură. (…)
Ceea ce vreau să vă spun este că modificările trebuie făcute din timp, calculate, măsurând de cinci ori și aplicând o singură dată elementul legislativ. Dacă nu, mai bine mai stăm un an, vedem ce putem să facem pe parcurs, pentru că, iată, se discută în cadrul legal, în momentul de față, inclusiv de o reorganizare administrativă, reorganizare care va trebui să privească, fără doar și poate, rețeaua școlară. Și, în momentul în care avem toate argumentele să putem să intervenim.(…)”

O nouă schimbare la inspectorate ar veni în plin concurs de directori de școli și după ultimul val Pixiada

În prezent, conducerea inspectoratelor școlare este asigurată prin numiri politice. Ultimele concursuri pentru posturile de conducere în inspectorate au avut loc în 2017, iar din 2021, când mandatele au expirat, miniștrii au refuzat să organizeze noi concursuri. Din 2023, legea prevede schimbarea inspectoratelor cu direcții județene, dar, după cum am menționat, această prevedere nu a fost aplicată până acum, fiind amânată an de an.

Fenomenul numirii din pix a inspectorilor și directorilor școlari, numit de Edupedu.ro Pixiada, a avut ultimul sezon înainte de și la începutul noului an școlar. După cum am semnalat în august a.c., acest sezon a fost marcat și de organizarea concursului de directori de școli, primul de acest fel din ultimii 5 ani, comisiile de evaluare fiind formate din inspectori numiți politic.

Această suprapunere a fost completată de o alta: schimbarea guvernului. Luna aceasta, guvernul PNL-USR-UDMR demis în primăvară, în care la ministerul Educației a fost Mihai Dimian, a fost înlocuit cu unul dominat de PSD, partid care este reprezentat la Educație de ministrul delegat pentru preuniversitar, Sorin Ionescu.

Pe 9 septembrie 2026, Edupedu.ro semnala că, în ultimul val al Pixiadei, cu Mihai Dimian la MEC, 11 inspectori școlari generali fuseseră numiți din pix. Întrebat în acea perioadă dacă noile numiri la inspectorate sunt politice, ministrul Dimian a subliniat că „propunerile vin din preuniversitar, de la oamenii care cunosc aceste lucruri. Nu mă apuc eu să fac propuneri”.

Foto: ID 337492434 © Serghei Starus | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Noul campus școlar din Arad nu a fost finalizat la timp prin PNRR iar Primăria caută surse de finanțare după ce a pierdut 4, 4 milioane de lei, bani europeni

Thu, 29 Oct 2026 11:00:00 +0000

Amintim, în aprilie anul acesta reprezentanţii Primăriei Arad spuneau că deşi începerea lucrărilor a fost întârziată de contestaţiile depuse la licitaţia pentru desemnarea constructorului, lucrările începute în toamna lui 2025 vor fi finalizate în termenul impus de finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, adică 31 iulie 2026

Noul campus şcolar ar fi trebuit finalizat la 31 iulie şi urma să fie deschis în toamnă pentru activităţile de la Liceul Tehnologic de Ştiinţe Aplicate.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), Marius Gondor, a declarat, pentru Agerpres, că lucrările de amenajare nu s-au încheiat, iar din această cauză complexul nu poate fi folosit pentru activităţile şcolare.

Gondor a precizat că proiectul este al Primăriei Arad şi nu a putut estima când va avea loc recepţia, astfel încât elevii să beneficieze de noul campus.

Reprezentanţii Primăriei Arad au transmis că proiectul „Amenajare Campus Preuniversitar Tehnologic” ‘a beneficiat de prelungirea perioadei de implementare până la data de 31.12.2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 141/2026’ Nu se precizează de ce lucările nu au fost gata.

Conform sursei citate, „în prezent sunt în desfăşurare discuţii privind identificarea unor surse alternative de finanţare prin intermediul fondurilor europene gestionate de ADR Vest, având în vedere stadiul avansat de execuţie a lucrărilor, estimat la 85-90%”.

Primăria a depus două cereri de restituire, în valoare totală de 13.296.297 de lei, din suma de 17.701.190 de lei alocată iniţial prin PNRR. Astfel, aproximativ 4,4 milioane de lei nu vor mai veni prin acest program.

„Se estimează că diferenţa de finanţare ar putea fi acoperită prin atragerea de fonduri europene gestionate de ADR Vest, existând totodată posibilitatea identificării unor oportunităţi de finanţare suplimentară”, a completat Primăria Arad.

Biroul de presă al instituţiei a mai arătat că pe parcursul derulării lucrărilor au existat întârzieri care nu au fost recuperate în totalitate până la termenul-limită impus de finanţarea PNRR.

„Proiectul prevede reamenajarea a trei clădiri construite în anii ’70, pentru ca în acestea să funcţioneze un internat, un atelier şcolar, laboratoare, o sală de sport şi o cantină.

Liceul Tehnologic de Ştiinţe Aplicate are peste 2.000 de elevi. Şcoala are această denumire din toamna anului trecut, în urma fuziunii fostului Liceu de Construcţii şi Protecţia Mediului cu Liceul ‘Henri Coandă’ şi Liceul ‘Aurel Vlaicu’.

Cum ar trebui să arate noul campus

Pe pagina web a şcolii se arată că proiectul este conceput ‘pentru a încuraja învăţarea aplicată, interdisciplinară şi colaborativă, facilitând tranziţia elevilor de la educaţie la mediul profesional”.

„Un element esenţial al campusului îl reprezintă laboratoarele şi atelierele tehnologice, dedicate domeniilor precum IT, mecatronică, robotică, electronică, automatizări, energie verde sau design industrial. Aceste spaţii sunt proiectate pentru a reproduce condiţii reale de lucru, oferind elevilor posibilitatea de a dobândi competenţe practice relevante şi de a lucra cu tehnologii utilizate în industrie”, se menţionează pe site.

Lucrările de amenajare a campusului se ridică la 22.239.836 lei (fără TVA), conform rezultatului licitaţiei de atribuire a contractului, iar din această sumă, 17,7 milioane de lei ar fi trebuit să fie finanţarea prin PNRR, scrie Agepres.

Foto: © Ben Schonewille | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Elevii implicați în incidentul violent de la Colegiul „Infoel” ar putea reveni luni în aceeași clasă, cu distanță impusă între ei, spune directoarea adjunctă / Inspectorul general școlar Bistrița: Luni vom deschide o anchetă

Thu, 29 Oct 2026 11:24:55 +0000

Inspectoratul școlar Bistrița va deschide o anchetă privind gestionarea incidentului violent produs în ultima săptămână de școală la Colegiul Tehnic „Infoel”, spune inspectorul general școlar Bistrița, Vasile Șteopoaie, într-o scurtă declarație pentru Edupedu.ro. „Diriginta clasei știa despre altercația dintre cei doi elevi, petrecută vineri, 23 octombrie, în ultima zi de școală, însă nu a văzut semne de violență și vătămări corporale, i-a întrebat pe copii dacă e nevoie de medic dar copiii au zis că nu. S-au împăcat și au luat-o foarte ușor acest incident”, a spus pentru Edupedu.ro directoarea adjunctă a Colegiului Alina Pop. Mai mult ea menționează că mama elevului știa de altercație încă de vineri. Totuși, abia după ce vineri seara a primit pe whatsapp o înregistrare cu incidentul, părinții au sesizat poliția, care a emis un ordin de restricție temporar pentru elevul de 14 ani.

Ordinul de restricție expiră duminică, iar luni elevii revin la ore. „În cazul în care nu se prelungește ordinul de restricție, se vor aplica măsurile de distanță în care cei doi elevi, nu au voie să se întâlnească. Va fi o distanță impusă, va fi trasat un traseu special pentru ei, deși ei sunt colegi de clasă”, a spus directoarea adjunctă.

„Acum e perioada vacanței, doamna directoare e în concediu, de luni când se revine la ore vom demara și noi o verificare în cazul de la Colegiul Tehnic Infoel”, spune inspectorul general școlar Bistrița, Vasile Șteopoaie.

Părinții elevului agresat acuză conducerea școlii că ar fi încercat să mușamalizeze cazul. Abia după 3 zile de când un coleg de clasă l-ar fi amenințat și rănit pe un elev, părinții au sesizat poliția, adică în data de 26 octombrie, într-o zi de luni, potrivit unui comunicat de presă al poliției.

Contactată de Edupedu.ro directoarea adjunctă a Colegiului „Infoel”, Alina Pop, spune că ancheta a demarat abia luni, pe 26 octombrie, pentru că imaginile video au fost trimise vineri seara mamei copilului victimă pe whatsapp. Mai mult directoarea adjunctă spune că mama copilului știa de incidentul de vineri, dar nu a spus nimic dirigintei la o ședință care a avut loc la final de modul în școală, tot vineri. În imaginile filmate de un elev se vede cum cei doi se lovesc, spune directoarea adjunctă.

„Întrucât detalii despre incident s-au aflat abia la ora 19:00, deci vineri seara, prin difuzarea acelui videoclip, diriginta ne-a anunțat atunci seara și luni dimineața, la ora 8:00, diriginta a și depus nota informativă pentru comisia de violență. De atunci am început să ne organizăm: am făcut planul de acțiune împreună cu poliția, cu consilierul psiholog școlar, am trimis note informative părinților și elevilor implicați pentru a stabili întâlnire pentru miercuri. Ieri am avut una dintre întâlniri, un părinte nefiind prezent. Am anunțat DGASPC-ul, consilierii psihologici și vom avea o întâlnire cu grupul de lucru lărgit marți. Luni, 26 octombrie, am chemat lumea din concedii”, spune Alina Pop, directoarea adjunctă.

Întrebată dacă diriginta știa despre altercație și dacă au mai fost incidente în care cei doi elevi, directoarea adjunctă a spus că diriginta a fost sesizată despre incidentul de vineri chiar atunci când s-a petrecut, la pauza de la ora 11, însă copiii nu aveau semne de lovire iar elevii „au luat foarte ușor acest incident”.

„Singurul incident de care a știut doamna dirigintă și implicit, noi, a fost cel din data de 23, vineri, când doamna diriginte a fost anunțată prin intermediul unei eleve, să meargă urgent în clasă la ora 12:00, incidentul având loc în pauza mare, la ora 11:00. Doamna dirigintă a vorbit atunci cu toată clasa, i-a luat pe cei doi elevi și a vorbit cu fiecare individual. Elevii nu au acuzat nici dureri, nu s-a văzut nicio vătămare corporală, dimpotrivă, au cerut să se întoarcă la ora de logică, unde aveau de susținut o lucrare.

Doamna de logică nu a observat absolut nimic ciudat la ei. Cei doi au urmat ora de religie de la 1 la 2, absolut nimic nu s-a petrecut, vătămări corporale sau să acuze elevii că este o problemă, diriginta i-a și întrebat: «să chemăm pe cineva, te doare», dar nu, copiii s-au împăcat. Deci ei au luat-o foarte ușor acest incident. Mai mult decât atât, la ora 15:00, vineri, doamna diriginta a avut programată ședința cu părinții de sfârșit de modul unde au fost prezenți părinții și a vorbit cu mama băiatului victimă, care a spus că știe despre incident, dar nu a semnalat absolut nimic altceva. «Diriginta a întrebat și în plenul clasei: sunt probleme? V-au spus copiii de ceva probleme acasă?» „, a spus Alina Pop.

Elevul rănit are și un certificat medico-legal pentru leziuni, potrivit presei locale. Este și motivul pentru care tatăl a sesizat poliția.

Directoarea adjunctă spune însă că la momentul altercației, elevul nu avea nicio vătămare și de aceea diriginta nu a chemat poliția.

Pe numele elevului agresor a fost emis un ordin de restricție care este valabil 5 zile și ar urma să expire duminică. Luni, când reîncepe școala ambii elevi pot reveni la ore. Directoarea adjunctă spune că în cazul în care nu se prelungește ordinul de restricție, „se vor aplica măsurile de distanță în care cei doi elevi, nu au voie să se întâlnească. Va fi o distanță impusă, va fi trasat un traseu special pentru ei, deși ei sunt colegi de clasă.

Ambii copii au dreptul să vină la școală, au dreptul la educație. Nu se pune problema. Vom face totul posibil ca ei să poată participa la ore”, a mai spus Alina Pop.

Elevul a cerut deja transferul la o altă școală, a confirmat directoarea adjunctă.

Întrebată dacă s-a luat vreo măsură împotriva elevului care ar fi lovit și amenințșat un altul agresor, directoarea spune că „acum urmează să decidem. Așteptăm toate informațiile și din partea poliției, pentru că noi știam de eveniment abia seara târziu. Bineînțeles că vor fi repercusiuni în acest sens”.

Școala verifică cine a filmat incidentul și vor fi sancțiuni

Directoarea adjunctă spune că nu știe care este elevul care a făcut filmarea și nici unde a fost distribuit filmulețul, dar riscă sancțiuni cel care a trimis și care a filmat. „Elevii nu au voie cu telefoane în timpul orelor, dar incidentul s-a produs în pauză. Telefoanele sunt pe perete, sunt câteva buzunare unde le pun sau le pun în ghiozdan. Deci, în timpul orelor nu folosesc telefoanele mobile”.

Profesorii nu sunt suficient pregătiți să lucreze cu elevii cu CES și au nevoie de mai multe resurse, spune Sorin Ionescu: Este vital să schimbăm formarea inițială a cadrelor didactice

Thu, 29 Oct 2026 11:41:45 +0000

Profesorii au nevoie de mai multe resurse și de o pregătire mai bună pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), a declarat Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru Învățământul Preuniversitar la Prima News, pe 28 octombrie.

„Trebuie să dăm mai multe resurse cadrului didactic, pentru că integrarea și incluziunea se fac, în primul rând, prin acest motor sau prin acest filtru al cadrului didactic. Cadrul didactic, trebuie să spunem, în acest moment, cel puțin în anumite zone ale educației, nu este pregătit suficient în ceea ce înseamnă lucrul cu acești copii”, a afirmat Sorin Ionescu.

„Pe de o parte, avem încrederea și așteptările părinților, dar, pe de altă parte, resursa umană din școli trebuie valorificată și formată”, a declarat Sorin Ionescu.

Sorin Ionescu, despre formarea profesorilor: Foarte mult timp, noi am format matematicieni, istorici, filologi, cărora le-am atașat un modul pedagogic

Sorin Ionescu a susținut că una dintre probleme pornește de la modul în care sunt pregătiți viitorii profesori în universități.

„În momentul în care ajunge la catedră, un cadru didactic are două tipuri de formare. Are formarea inițială din facultate, iar aici salut demersurile universităților care se gândesc deja la masterate didactice și la facultăți pentru profesori. Sistemul preuniversitar nu poate funcționa fără cel universitar.

Foarte mult timp, noi am format matematicieni, istorici, filologi, cărora le-am atașat un modul pedagogic. De foarte multe ori, practica didactică din facultate sau cea din unitățile de învățământ a fost cum a fost, din varii motive. Acest lucru a creat și un decalaj”, a spus Sorin Ionescu.

„Când se duce la clasă, profesorul nu este istoric, membru al Academiei Române sau autor de compendii”, a adăugat Sorin Ionescu.

Redăm declarațiile despre integrarea elevilor cu Ces și formarea profesorilor

Moderator: Este foarte important să ne uităm la integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Cred că ați primit foarte multe întrebări și propuneri. Cum priviți această situație? Știm cu toții că, mai întâi, am integrat, am adus copii în școli, dar integrarea nu este egală cu incluziunea.

Sorin Ionescu: Trebuie să oferim mai multe resurse cadrului didactic, pentru că integrarea și incluziunea se fac, în primul rând, prin acest filtru, prin intervenția cadrului didactic. Trebuie să spunem că, în acest moment, cel puțin în anumite zone ale educației, acesta nu este suficient pregătit pentru lucrul cu acești copii. Pe de o parte, avem încrederea și așteptările părinților, dar, pe de altă parte, resursa umană din școli trebuie valorificată și formată.

În momentul în care ajunge la catedră, un cadru didactic are două tipuri de formare. Are formarea inițială din facultate, iar aici salut demersurile universităților care se gândesc deja la masterate didactice și la facultăți pentru profesori. Sistemul preuniversitar nu poate funcționa fără cel universitar. Foarte mult timp, noi am format matematicieni, istorici, filologi, cărora le-am atașat un modul pedagogic.

De foarte multe ori, practica didactică din facultate sau cea din unitățile de învățământ a fost cum a fost, din varii motive. Acest lucru a creat și un decalaj. Corpul învățătorilor și cel al educatorilor sunt mai bine pregătite din această perspectivă, pentru că în liceele pedagogice a existat mult timp o preocupare în această direcție, de redefinire a meseriei de profesor.

Când se duce la clasă, profesorul nu este istoric, membru al Academiei Române sau autor de compendii. Știu că unii telespectatori se vor supăra când spun asta, mai ales că, pentru gradațiile de merit, profesorilor li se cere să scrie cărți și să participe la sesiuni de comunicări. În momentul în care ești la catedră, ești în primul rând dascăl, pedagog, iar apoi transmiți informații legate de disciplina în care te-ai format. De aceea, este vital ca în perioada următoare să schimbăm perspectiva asupra formării inițiale a cadrelor didactice.

Profesorii cer resurse pentru incluziunea elevilor cu CES

Declarațiile lui Sorin Ionescu vin în contextul în care lipsa resurselor pentru incluziunea elevilor cu CES și pregătirea profesorilor pentru lucrul cu aceștia au fost semnalate în repetate rânduri.

Profesorul Petruț Rizea a propus introducerea asistenților de predare în clase, pentru ca profesorul să nu fie lăsat singur în gestionarea nevoilor diferite ale elevilor: „Nu vreau să aleg între un copil care are nevoie de sprijin și ceilalți 25. Incluziunea nu poate rămâne doar o intenție frumoasă sau o cerință pe care o punem pe umerii profesorului”.

Și Inspectoratul Școlar al Municipiului București a constatat că profesorii sunt slab pregătiți pentru lucrul cu elevii cu CES. Inspectoratul a anunțat că va urmări câți elevi au curriculum adaptat și a propus parteneriate între școlile speciale și cele de masă.

O analiză Edupedu.ro privind birocrația din jurul unui elev cu CES a arătat numărul mare de documente puse în sarcina școlilor și profesorilor în anul școlar 2026-2027: planuri în trei exemplare, contracte, rapoarte, curriculum adaptat și inclusiv tabele depuse fizic la inspectorat.

În același timp, o analiză Edupedu.ro privind numărul elevilor cu CES raportat la profesorii itineranți și de sprijin a arătat că, în județele cu cea mai mare încărcare, timpul care ar reveni unui elev poate ajunge la doar câteva minute pe săptămână.

Ministerul Educației pregătește, din noiembrie 2026, pilotarea nivelurilor de sprijin pentru elevii cu CES și formarea a peste 18.000 de profesori și specialiști. Patru universități urmează să fie selectate ca partenere în proiect.

Aceste măsuri sunt însă proiectate pentru anii următori. Va fi nevoie de 6 ani pentru ca reforma educației speciale să ajungă în toate școlile.

Reamintim că Programul de guvernare Niculescu prevede profesori de sprijin, terapie în școli și finanțare majorată pentru elevii cu CES, precum și un program național pentru sănătatea mintală în școli și 500 de posturi noi de consilieri școlari în 2027-2028, „în limita spațiului fiscal”.

Informații de context despre Reforma educației speciale

Deși Legea învățământului preuniversitar din 2023 prevede o reformă a educației speciale, aceasta nu a avut loc nici până astăzi, 3 ani mai târziu. Majoritatea prevederilor au fost amânate, legislația subsecventă nu a fost adoptată, iar situația este neschimbată la aproape un an de la analiza Edupedu.ro din 2025.

Prevederile privind Centrul Național pentru Educație Incluzivă, structurile acestuia, nivelurile de sprijin pentru elevii cu CES și camerele-resursă au fost prorogate succesiv prin OUG nr. 115/2023, OUG nr. 156/2024 și Legea nr. 141/2025, cel mai recent până la începutul anului școlar 2027-2028. Și aplicarea voucherelor educaționale pentru elevii cu CES a fost suspendată până în anul școlar 2027-2028.

Numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă a ajuns la aproape 100.000, aproximativ dublu față de acum trei ani, iar numărul profesorilor de sprijin a continuat să scadă, a semnalat Edupedu.ro în aprilie 2026.

Deficitul profesorilor de sprijin transferă inevitabil o parte importantă din responsabilitatea incluziunii către profesorul de la clasă.

Problema a fost semnalată inclusiv de specialiști din sistem. Edupedu.ro relata încă din 2024 că profesorii primesc la clasă un copil cu certificat de orientare școlară și profesională și trebuie apoi să găsească metodele prin care acesta poate participa efectiv la procesul educațional.

În același timp, profesorii din România spun că cel mai mult au nevoie să fie învățați cum să predea la elevii cu CES, potrivit studiului internațional TALIS 2024.

Informații de context despre formarea profesorilor

În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:

„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)

Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.

În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:

„De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.

Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani în care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.

În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:

„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.

Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.

Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).

Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.

Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.

Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.

Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.

Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.

Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:

„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”

Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.

De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.

Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.

Citește și:

Relaxarea cerințelor pentru cei care vor să devină profesori de gimnaziu și liceu, propusă de ministrul Mihai Dimian: Este foarte bine să ai toate acele limite, dar unde ai deficit de personal nu le mai poți impune

Este inadmisibil ca un viitor învățător, care modelează creierașele unor copii, să intre pe bază de dosar la facultate, semnalează învățătoarea Raluca Iarovoi, mentor de practică pedagogică: Nu se acordă suficientă atenție pregătirii viitoarelor cadre didactice

Prima măsură pentru reducerea birocrației din școli, anunțată de ministrul delegat pentru preuniversitar: Să ducem bursele sociale către Ministerul Muncii. Avem în acest moment discuții cu ministrul de resort

Thu, 29 Oct 2026 11:58:59 +0000

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a anunțat prima măsură pentru reducerea birocrației din școli. Oficialul a declarat că bursele sociale ar putea fi transferate la Ministerul Muncii. „Avem în acest moment discuții cu ministrul de resort, astfel încât această componentă să fie trecută către Ministerul Muncii”, a spus Sorin Ionescu, miercuri, 28 octombrie, la Prima News.

La o săptămână de la preluarea mandatului, Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, a precizat despre două zone ce trebuie îmbunătățite: descentralizarea școlilor și debirocratizarea profesorilor: „(…) Să dăm profesorilor mai mult timp pentru a face educație, fără să fie copleșiți de hârtii și sarcini administrative”, a scris ministrul pe pagina de socializare.

Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar a precizat că locul burselor sociale este la Ministerul Muncii:

„O primă măsură ar fi ca bursele sociale să le ducem către Ministerul Muncii, acolo unde le este locul. Avem în acest moment discuții cu ministrul de resort, astfel încât această componentă să fie trecută către Ministerul Muncii. Sigur că discuția va fi dacă și ei au resursele, știți că în permanență ne raportăm la aceste principii bugetare.”

La audierea din Parlament de luni, 19 octombrie, Sorin Costreie a susținut că bursele sociale ar putea fi transferate la Ministerul Muncii.

Pe 15 octombrie, Mihai Dimian, ministru al Educației și Cercetării la acea vreme, a declarat că este de acord ca primăriile să verifice dosarele pentru bursele sociale, cu condiția ca și plata acestora să se facă prin bugetele locale.

Mesajul ministrului Mihai Dimian a venit în aceeași zi în care Sindicatele din Educație au cerut ca bursele sociale să fie gestionate și plătite de primării, pentru că profesorii nu sunt nici asistenți sociali, nici inspectori fiscali.

În iunie 2025, profesorul Radu Gologan a tras un semnal de alarmă: birocrația sufocă școala românească. Într-o declarație la Metropola TV. Profesorul Gologan a vorbit despre cum profesorii au fost transformați în birocrați și sunt tot mai departe de misiunea lor esențială – aceea de a preda și de a lucra cu elevii.

Redăm declarațiile lui Sorin Ionescu, pe tema burselor sociale:

Moderatoare: Și tot în zona aceasta de formare și de resurse, cum scoatem cu adevărat hârtiile din viața colegilor dumneavoastră, domnule ministru?

Sorin Ionescu: „Da, știți că a existat la un moment dat o comisie de tăieri de hârtii și a venit pandemia. O primă măsură ar fi ca bursele sociale să le ducem către Ministerul Muncii, acolo unde le este locul. Avem în acest moment discuții cu ministrul de resort, astfel încât această componentă să fie trecută către Ministerul Muncii. Sigur că discuția va fi dacă și ei au resursele, știți că în permanență ne raportăm la aceste principii bugetare.

Pe de altă parte, există la nivelul unității de învățământ o serie de comisii și comitete, unele care sunt permanente, altele care apar ori de câte ori este nevoie.

Eu cred că documentul fundamental al profesorului este documentul de proiectare didactică: Ce fac la clasă? Ce fac la nivelul ciclului de învățământ? Ce fac la nivelul anului de studiu? Ce fac la nivelul unității de învățare?

În fond, dacă acest document este folosit dinamic și este folosit într-o formă reflexivă, este cel mai important, este biblia pe care cadrul didactic trebuie să o aibă în momentul în care intră în clasă. (…)

Să vedem dacă mai sunt necesare multe dintre aceste comisii, iar pe de altă parte, să le transferăm către alte zone de interes, dar, vă repet, direcția care ne interesează este ceea ce se întâmplă direct în relația cu elevul, cum aplic testele, cât de relevante sunt ele, cum intervin în momentul în care am o serie de rezultate.

La nivelul acesta constatator, o să vă dau un exemplu: dăm niște evaluări la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Le dăm la sfârșitul anului școlar, în luna mai. Când mai putem interveni în zonele în care constatăm rezultate slabe, pentru că după luna mai urmează 1 iunie și copiii sunt cu mintea la vacanță? De aceea, va trebui să regândim inclusiv aceste modalități de evaluare, astfel încât ele să fie relevante pentru activitatea didactică.”

Campania Edupedu.ro: Lăsați profesorii să fie profesori!

Edupedu.ro a lansat un apel public în 2024 către toate instituțiile din Educație și către Guvernul României: Lăsați profesorii să fie profesori! Calitatea actului didactic și calitatea învățării nu crește prin amplificarea corvoadei birocratice de pe umerii profesorilor.

Tot în 2024, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „nu o să putem renunța de tot la documente într-o școală”, „este iluzoriu”.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus, referitor la activitatea profesorilor, că „nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu”.

Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE-SH) a lansat un apel puternic privind debirocratizarea meseriei de profesor. „Categoric vom face tot ceea ce depinde de noi și le transmitem colegilor noștri că vom susține ca și federații sindicale din învățământul preuniversitar ca actul educațional să fie debirocratizat”, a spus Marius Nistor miercuri, la Prima News.

Profesorii nu sunt nici juriști, nici avocați, dar trebuie să semneze pentru dosare de burse și tichete sociale, lucruri la care nici nu se gândeau când s-au hotărât să lucreze în școală – este apelul unui profesor la autorități să debirocratizeze munca cadrelor didactice.

O directoare de școală a trimis adresa redactie@edupedu.ro o propunere ce vizează „nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii”.

Amintim apelul lansat la începutul anului școlar trecut de către cercetătoarea Thea Ionescu, coordonatoarea grupului Cogniţie Ancorată din Laboratorul de Psihologia Dezvoltării al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat”, a declarat aceasta, într-un amplu interviu acordat Edupedu.ro despre modul în care învață copiii și condițiile de lucru ale profesorilor de astăzi.

Citește și:

Profesorii au fost formați să-i învețe pe copii, nu să fie contabili, nu să fie paznici la școală, semnalează liderul sindical Elvis Istudorescu: Ar trebui să-l lăsăm pe profesor să-și facă datoria la clasă, să lucreze cu copilul

Descentralizarea școlilor și debirocratizarea profesorilor. Ministrul Sorin Costreie: Să dăm școlii posibilitatea să se adapteze nevoilor comunității și să dăm profesorilor mai mult timp pentru a face educație, fără să fie copleșiți de hârtii. Am ajuns mai mult să justificăm ceea ce facem decât să facem efectiv

Debirocratizare profesori. Liderul sindical Elvis Istudorescu, despre experimentul propus de ministrul Sorin Costreie: Dacă s-ar ține și de cuvânt, ar fi ideal. Multe sarcini ar trebui luate din spinarea profesorului

Sindicatele din Educație cer ca bursele sociale să fie gestionate și plătite de primării: Profesorii nu sunt nici asistenți sociali, nici inspectori fiscali / Ministerul Educației susține că verificarea datelor este legală și nu propune nicio soluție pentru debirocratizare

Sorin Costreie, la audieri: Luptăm pentru bursele sociale, pe care am vrea să le transferăm la Ministerul Muncii

Fiecare universitate de stat din țară să aloce minimum 5 locuri bugetate pentru studenți cu CES, la programele de licență și master – proiect de modificare a Legii învățământului universitar

Thu, 29 Oct 2026 12:00:00 +0000

Mai mulți deputați și senatori propun, într-un proiect de modificare a Legii învățământului universitar nr. 199/2023, ca fiecare universitate de stat din țară să aloce minimum 5 locuri bugetate pentru studenții cu cerințe educaționale speciale (CES). Măsura ar urma să se aplice atât programelor de licență, cât și celor de master, potrivit documentului.

Deputații și senatorii atrag atenția că, în prezent, Legea învățământului universitar nu reglementează alocarea de locuri bugetate pentru persoanele cu CES, motiv pentru care aceștia întâmpină dificultăți în urmarea programelor universitare.

Inițiatorii propun introducerea unui nou alineat la articolul 128 din Legea 199/2023: „Instituțiile de învățământ superior de stat acordă câte cel puţin 5 locuri bugetate atât la
programele de studii universitare de licenţă, cât și la programele de studii universitare de
master, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat
proveniţi din rândul persoanelor cu cerințe educaționale speciale”.

Proiectul stabilește că, în cazul în care aceste locuri nu sunt ocupate, să fie redistribuite către ceilalți candidați.

În expunerea de motive la această propunere legislativă, inițiatorii susțin că adoptarea măsurii va favoriza creșterea nivelului de educație al persoanelor cu CES, integrarea acestora pe piața muncii și va reduce dependența de sistemele de asistență socială pe termen mediu și lung.

Proiectul a fost inițiat de mai mulți deputați și senatori PSD, PNL, USR și UDMR. Senatul este prima cameră sesizată, decizia finală aparținând Camerei Deputaților.

Ce spune Legea învățământului universitar nr. 199/2023 despre învățământul pentru studenții cu CES

Art. 129 (1): „Statul susține studenții cu probleme și nevoi sociale precum și pe cei cu dizabilități și cerințe educaționale speciale.

(2) Educația persoanelor cu tulburări specifice de învățare, respectiv dislexie, disgrafie, discalculie, este asigurată prin metode psihopedagogice consacrate și prin abordare adecvată, potrivit legii.

(10) Studenții cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale au dreptul la acces adaptat acestora în totalitatea spațiilor universitare, la asigurarea unui interpret în limbaj mimico-gestual și/sau în limba semnelor, precum și la condiții adecvate pentru desfășurarea normală a activităților academice, sociale, culturale și administrative în cadrul instituțiilor de învățământ superior, corespunzătoare pentru nevoile de învățare ale acestora. Normele privind accesibilizarea învățământului superior pentru persoanele cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.

(10^1) Studenții cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale au dreptul la participarea în format hibrid la activitățile didactice și de cercetare, la cerere.

(11) Statul și instituțiile de învățământ superior trebuie să asigure acces echitabil pentru toți studenții la oportunități de învățare oferite de programe de mobilitate naționale și internaționale și să întreprindă măsuri active împotriva obstacolelor în ceea ce privește mobilitatea fizică sau virtuală a studenților în situații de risc, a celor cu dizabilități, a celor cu cerințe educaționale speciale sau a celor netradiționali. Procesul de internaționalizare poate fi susținut și prin includerea în cadrul activităților de învățare, predare și cercetare a unor componente care presupun colaborarea în format online”.

Proiectul de modificare a Legii învățământului universitar

pl762 Download

Expunerea de motive a inițiatorilor

em762 Download

Ministrul delegat pentru Învățământul Preuniversitar va putea emite ordine și instrucțiuni, cu excepția celor cu impact financiar și va avea doi secretari de stat / Denumirea de „România Educată” dispare din organigramă – proiect de reorganizare a Ministerului Educației

Thu, 29 Oct 2026 13:14:15 +0000

Ministrul delegat pentru Învățământul Preuniversitar va putea emite ordine și instrucțiuni în domeniul său de competență, cu excepția celor cu impact financiar, și va fi ajutat de doi secretari de stat, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 29 octombrie. Ministerul va avea în total șase secretari de stat și doi subsecretari de stat, iar organigrama va fi reorganizată.

Direcția Infrastructură, Digitalizare și Interoperabilitate urmează să fie redenumită Direcția Inteligență Artificială și Digitalizare, iar în cadrul acesteia va fi înființat Serviciul Infrastructură IT și Suport Tehnic.

O altă modificare vizează Unitatea de Politici Publice „România Educată”. Aceasta va deveni Unitatea de Politici Publice, Ministerul motivând schimbarea prin finalizarea proiectului „România Educată”.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării va funcționa cu doi membri ai Guvernului: ministrul Sorin Costreie și ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ionescu. Funcția de ministru delegat a fost creată prin Ordonanța de urgență nr. 40/2026, adoptată de Guvernul Niculescu în prima sa ședință și publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial nr. 879. Ordonanța nu stabilește însă cum își împart cei doi competențele.

Proiectul de hotărâre de Guvern pus în consultare publică astăzi, 29 octombrie de Ministerul Educației și Cercetării stabilește atribuțiile celor doi miniștri.

Ministrul delegat pentru Învățământul Preuniversitar va putea emite ordine și va fi ajutat de doi secretari de stat

Se introduce un articol nou în HG nr. 731/2024, prin care sunt stabilite atribuțiile ministrului delegat pentru Învățământul Preuniversitar.

Acesta își va desfășura activitatea în coordonarea ministrului Educației și Cercetării și va putea emite ordine și instrucțiuni în exercitarea atribuțiilor sale. Excepție fac ordinele și instrucțiunile cu impact financiar, care vor fi emise de ministrul Educației și Cercetării.

Ministrul delegat va putea, de asemenea, să inițieze sau să avizeze proiecte de acte normative și să contrasemneze actele normative adoptate de Guvern în domeniul său de competență.

Tot prin proiect se stabilește că ministrul delegat pentru Învățământul Preuniversitar va fi ajutat de doi secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, cu avizul ministrului Educației și Cercetării.

În total, în cadrul Ministerului Educației și Cercetării își vor desfășura activitatea șase secretari de stat și doi subsecretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a premierului.

Ministerul va avea și un secretar general, ajutat de doi secretari generali adjuncți.

Prevederile din proiectul privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării

„1. După articolul 13, se introduce un articol nou, art. 13¹ cu următorul cuprins:

Art. 13¹

(1) În coordonarea ministrului educației și cercetării își desfășoară activitatea ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar.

(2) Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar emite ordine și instrucțiuni, în exercitarea atribuțiilor sale, exceptând ordinele de ministru și instrucțiunile cu impact financiar, care sunt emise de ministrul de resort.

(3) Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar îndeplinește, sub coordonarea ministrului de resort, atribuțiile generale prevăzute la art. 5 alin. (1), inițiază/avizează proiectele de acte normative și contrasemnează actele normative adoptate de guvern potrivit domeniului său de competență.”

„2. Art. 14 alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

«(1) În cadrul Ministerului Educației și Cercetării își desfășoară activitatea 6 secretari de stat și 2 subsecretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.»”

„3. La art. 14 după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (1¹) cu următorul cuprins:

«(1¹) Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar este ajutat de doi secretari de stat numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, cu avizul ministrului educației și cercetării.»”

„4. Art. 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 15

(1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării are un secretar general ajutat de doi secretari generali adjuncţi, înalţi funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii.

(2) Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi îndeplinesc atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute la art. 61 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.”

Alte schimbări în organigrama Ministerului Educației

Direcția Generală Juridică și Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali va fi reorganizată în Direcția Generală Juridică. În cadrul acesteia va fi înființat un nou Serviciu Reglementare și Avizare interministerială.

Separat, se înființează Direcția Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali, în subordinea căreia va funcționa Serviciul Comunicare.

În cadrul Direcției Patrimoniu și Investiții va fi înființat Serviciul Guvernanță Corporativă și Investiții, iar Corpul de Control va funcționa la nivel de direcție.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, personalul va fi încadrat în noua organigramă și în numărul maxim de posturi aprobat.

În Nota de fundamentare se precizează că proiectul nu generează impact financiar asupra bugetului general consolidat, reorganizarea urmând să se facă în limita bugetului aprobat Ministerului Educației și Cercetării.

Proiectul este în consultare publică. Propunerile și sugestiile pot fi transmise Ministerului Educației și Cercetării în termen de 10 zile calendaristice de la publicarea proiectului.

DOCUMENT Proiect Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării;

PHG_modificare_HG731_MEC Download

DOCUMENT Anexă;

PHG_modificare_HG731_MEC_Anexa Download

DOCUMENT Notă de fundamentare

NF_PHG_modificare_HG731_MEC Download

Asistentul de la clasă pentru elevii cu CES există deja în lege, dar posturile de profesor de sprijin rămân neocupate. Scaunul de lângă catedră stă gol / Op Ed Profesorul Valentin Ignat

Thu, 29 Oct 2026 13:56:31 +0000

Ieri, pe pagina EduPedu, profesorul Petruț Rizea a propus ceva ce sună a bun simț curat: în clasele unde un copil are nevoie tot timpul de ajutor ca să poată lucra, învățătorul să nu mai fie singur. Lângă el să stea un adult pregătit, care să vadă dacă micuțul a înțeles ce are de făcut, să-l ajute să înceapă, să-i amintească pașii și să-l aducă înapoi la lucru când se pierde. Iar profesorul să poată merge mai departe cu ceilalți 25.

Titlul spune totul: „Profesorul nu trebuie lăsat singur”. Peste 500 de aprecieri în câteva ore, ceea ce nu mă miră deloc, pentru că a pus degetul pe o rană pe care o are aproape fiecare cancelarie din țară.

Am scris acolo un comentariu. Doamna Claudia T mi-a răspuns frumos că dânsa se gândea mai degrabă la profesori asistenți, ca în Anglia sau în Germania, și că e conștientă că arcosta. I-am răspuns că acei profesori există deja la noi, doar că nu-i găsim. Și pentru că un comentariu pe Facebook e strâmt ca un pantof luat la reduceri, încerc să spun aici, pe larg, ceam vrut să spun.

II. Ce scrie în lege: omul există

De mulți ani, școala românească are un post care poartă un nume lung: profesor itinerant și de sprijin. Legea învățământului preuniversitar din 2023 îl păstrează, iar din 2025 acești profesoriau trecut de la școli la centrele județene de resurse și asistență educațională, adică CJRAE (înBucurești, CMBRAE). Regulamentul acestor centre, aprobat prin Ordinul ministrului nr. 5.701/2024, spune limpede ce face omul acesta: îi dă sprijin copilului cu cerințe educaționalespeciale în timpul orelor și în afara lor, în clasă sau într-un cabinet, singur cu el sau cu grupurimici, de 2-3 elevi. Lucrează împreună cu învățătorul, potrivește sarcinile pe măsura copilului șiurmărește ce merge și ce nu.

Acum citiți încă o dată ce propune profesorul Rizea. E aproape aceeași fișă a postului, scrisă cu alte cuvinte.

Regulamentul spune și câți copii îi revin unui astfel de profesor:

Situația copiilor	Câți copii la un post
Nivel de sprijin I și II (greutăți ușoare șimoderate)	între 8 și 12
Nivel de sprijin III (greutăți grave)	între 4 și 6
Copii cu niveluri amestecate	cel mult 12

Așadar cadrul există. Pe hârtie, România a rezolvat de mult problema ridicată de Rizea.

Acum, despre bara oblică din „itinerant/sprijin”, pe care am numit-o aiurea și rămân la vorbamea. Legea a lipit două meserii într-un singur post. Profesorul itinerant pleacă după copil, din școală în școală, uneori din sat în sat, și ajunge la el o oră, două pe săptămână. Profesorul de sprijin, în sensul adevărat al cuvântului, stă în școală, lângă învățător, la ore. Adică exact ce cerși Rizea, și doamna Toarna. Unul e un om cu traseul pe hartă, celălalt e un coleg de catedră. Înpractică, din lipsă de oameni, aproape toți am ajuns itineranți. O interpelare depusă înParlament anul acesta arată că, în multe școli, sprijinul pentru un copil înseamnă o singură orăpe săptămână. O oră. Restul de 20 și ceva de ore, învățătorul e tot singur.

III. Ce arată cifrele

Ce măsurăm	Cifra	Anul școlar
Copii și elevi cu CES raportați de minister	91.366	2025-2026
Profesori itineranți și de sprijin întoată țara	1.852	2023-2024
Profesori itineranți și de sprijin întoată țara	1.700 (152 maipuțini)	2025-2026
Copii la un profesor de sprijin, înmedie	cam 54 (legea: cel mult 12)	2025-2026
Galați: copii din școala de masă la un profesor	140	2023-2024
Călărași: copii din școala de masă la un profesor	107	2023-2024
Tulcea, singurul județ care respectalegea	10	2023-2024
Giurgiu: profesori de sprijin	de la 8 la 0	2025-2026
Caraș-Severin: profesori de sprijin	de la 72 la 25	2025-2026
Norma de predare a profesorului de sprijin	16, apoi 18, acum20 de ore	2025-2027

Când legea zice cel mult 12 și viața zice 54, nu mai vorbim de o abatere. Vorbim de un sistemcare există doar în acte. Iar în timp ce numărul copiilor cu cerințe speciale s-a dublat în trei ani, numărul celor care ar trebui să-i ajute a scăzut. Nu stagnează, scade.

IV. Banii, socotiți pe un colț de masă

Un profesor debutant are în 2026 un salariu de bază de 6.446 de lei brut pe lună. Cu ce maiplătește statul ca angajator, un post costă, fără niciun spor, aproape 80.000 de lei pe an. Un profesor cu vechime costă mai mult, deci socoteala de mai jos e mai degrabă cumpătată.

Ce ne propunem	Posturi în plus	Cost pe an, cam
Doar să respectăm legea (12 copii la un post), numărând numai elevii din școala de masă (51.784)	în jur de 2.600	210 milioane lei
Să respectăm legea, numărând toți cei91.366 de copii raportați	în jur de 5.900	470 milioane lei
Câte un adult în fiecare clasă cu un copil cu CES (dacă ar fi doar 30.000 de clase)	în jur de 30.000	2,4 miliarde lei

La asta mă refeream când am spus „câteva miliarde”. Un om în fiecare clasă e cu totul altămâncare decât simpla respectare a ceea ce am scris deja în lege. Și, culmea, nici varianta ieftinăn-am făcut-o, deși costă de cinci ori mai puțin.

Anglia, pe care o dă exemplu doamna Toarna, are astăzi peste 295.000 de asistenți la clasă(socotiți în norme întregi), la aproximativ 466.000 de profesori. Aproape doi asistenți la treiprofesori. Asta nu e o idee bună pe care o copiem într-o după-amiază, e un buget clădit în zecide ani. Și acolo asistentul nu e profesor, ci un alt post, cu altă pregătire și alt salariu.

Mai e un lucru. Dacă i-am lua pe puținii itineranți pe care îi avem și i-am pune pe fiecare în câteo clasă, am acoperi câteva sute de școli și am lăsa restul fără nimic. Bugetul nu crește, doar se mută golul dintr-un loc în altul. De aceea am spus că, dacă transformăm itineranții în profesoride sprijin la clasă, urcă bugetul, și nimeni nu pare dispus să semneze asta.

V. Problema adevărată: nimeni nu se înghesuie

Cineva ar putea spune: bine, să scoată ministerul posturile la concurs. Le-a scos. În septembrie2025, chiar ministrul de atunci, Daniel David, recunoștea că s-au scos foarte multe posturi de consilieri și de profesori de sprijin, și rezultatul l-a spus scurt: „N-au fost posturi ocupate.” ÎnBistrița-Năsăud, din 39 de norme de profesor de sprijin, 14 stau neocupate. În Giurgiu nu mai e niciun profesor de sprijin. Locul există, banul (cât e) există, omul lipsește.

De ce? Pot să vă spun din interior, pentru că fac munca asta la două școli din Craiova. Norma a crescut de la 16 la 20 de ore. Mergi dintr-o școală în alta pe banii tăi. Lucrezi unde găsești loc: pe hol, în bibliotecă, la capătul unei bănci, uneori în cancelarie, sub privirile tuturor. Ai doi șefi, centrul și școala. N-ai o clasă a ta, n-ai o serbare a ta, iar copiii la care muncești cel mai multnu-i vede nimeni ca pe „ai tăi”. Cine a făcut munca asta știe că nu e pentru oricine. Și mai știeun lucru: că e frumoasă. Doar că frumusețea asta nu se vede din cancelarie.

Și aici ajung la partea care doare. Mulți dintre noi, cei care am predat sau predăm la claseobișnuite, ne uităm la copilul cu cerințe speciale ca la o încurcătură. Îl vrem integrat, dar în altăparte. Cerem sprijin, dar sprijin permanent, adică un om care să ia copilul de lângă noi. Asta nu e incluziune, e mutarea răspunderii de pe un umăr pe altul. Hai să lucrăm întâi la mentalitate șisă nu ne mai fie silă de copii. Ar fi primul pas adevărat spre ce tot spunem că vrem.

Câtă vreme lucrul cu acești copii e privit ca o pedeapsă sau ca o treaptă de jos în carieră, nu vine nimeni să ocupe posturile, oricât de multe ar scrie în ordin. Numai când vom vrea să facemcarieră și din munca asta va apărea destulă lume pe piața muncii, pe acest segment. Altfel, totulrămâne vorbă în vânt.

VI. Unde are dreptate profesorul Rizea și unde mai e loc de discuție

Rizea are dreptate în miezul problemei: învățătorul nu poate fi singur în fața unei clase cu 25 de copii, dintre care unul are nevoie de el tot timpul. Are dreptate și când spune că omul de lângăcopil nu e un paznic și nu e un om care face tema în locul lui, ci cineva care îl ajută să ajungă săo facă singur. Și are dreptate când cere ca familia, consilierul și conducerea școlii să tragă la aceeași căruță.

Există însă o deosebire pe care o datorez cititorului. Profesorul de sprijin lucrează doar cu copiiicare au certificat de orientare școlară. Rizea pornește de la copilul care refuză să colaboreze, care poate n-are niciun act. Pentru acești copii, cum sunt și cei veniți din alte țări care nu știuîncă limba, cadrul nostru e mai slab. Aici doamna Toarna are un punct bun când se uită spreAnglia, unde asistentul ajută clasa, nu doar copilul cu hârtii.

Se va spune: un asistent fără studii de profesor ar costa mai puțin. Adevărat. Dar fără pregătireîn psihopedagogie riscăm exact ce nu vrea Rizea: un om care stă lângă copil și face în locul lui. Și mai riscăm să inventăm încă un post pe care să nu-l ocupe nimeni, așa cum se întâmplă cu cel pe care îl avem.

Se va mai spune, cum a scris cineva sub articol: să-i trimitem pe toți la școala specială. Lucrez și acolo, și o spun cu toată căldura: pentru unii copii, școala specială este locul cel mai bun. Dar nu e un depozit pentru copiii care ne încurcă. Zeci de mii de copii cu greutăți ușoare au tot dreptul să învețe lângă colegii lor, cu condiția să aibă alături un om care să-i ajute.

VII. Ce ar trebui făcut, concret

Întâi, să fie ocupate și plătite posturile care există deja, după normele din regulament. Nu avemnevoie de o lege nouă, avem nevoie să o aplicăm pe cea veche.

Apoi, postul trebuie făcut atrăgător: o normă omenească (regulamentul spune 18 ore, se cer20), decontarea navetei, o cameră în fiecare școală, așa cum prevede deja protocolul dintre școliși centre, și un punctaj care să conteze la gradații.

În al treilea rând, cele două roluri ar trebui despărțite măcar în practică: unii profesori sămeargă din școală în școală, unde sunt copii puțini, alții să rămână într-o singură școală mare, lângă învățători, la ore. Asta e, de fapt, asistentul pe care îl cer și Rizea, și doamna Toarna.

În al patrulea rând, pregătire pentru profesorii de la clasă. Studiul internațional TALIS 2024 arată că profesorii din România spun că de asta au cel mai mult nevoie: să fie învățați cum săpredea copiilor cu cerințe speciale.

Și, nu în ultimul rând, schimbarea privirii. Munca cu acești copii trebuie să devină o carieră pe care o alegi, nu o pedeapsă pe care o înduri.

Vrem același lucru. Doar că eu cred că nu ne lipsește o idee nouă, ne lipsesc oamenii pentruideea veche. Scaunul de lângă catedră e prevăzut de ani buni în lege. Stă gol. Și până nu ne hotărâm să ne așezăm pe el, cu salariu, cu respect și cu dragă inimă, orice nume nou i-am da nu-l face mai puțin gol.

Prof. Ignat Valentin
profesor itinerant și de sprijin, CJRAE Dolj

Surse

Edupedu.ro, 27 octombrie 2026: Profesorul Petruț Rizea propune asistenți de predare în clase.

Edupedu.ro, 22 aprilie 2026: ANALIZĂ Colaps al educației pentru elevii cu CES (date MEC 2025-2026, Ordinul5.701/2024, norma didactică).

Edupedu.ro: Numărul elevilor cu CES aproape s-a triplat în ultimii 5 ani (date pe județe, 2023-2024).

Edupedu.ro: Noul regulament CJRAE, numărul de elevi pe post.

Camera Deputaților, interpelarea 1500B/2026 privind profesorii itineranți și de sprijin.

Edupedu.ro: Bistrița-Năsăud, doar 25 din 39 de posturi de profesor de sprijin ocupate.

Folositor.ro / Playtech.ro: salariul profesorului debutant în 2026 (6.446 lei brut).

Department for Education (Anglia), School workforce in England, 2025

Despre autor: Valentin Ignat este profesor itinerant și de sprijin, CJRAE Dolj.

Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.

Comisia Europeană amână cu un an implementarea oricărei legislaţii naţionale ce ar interzice accesul minorilor la reţelele de socializare

Thu, 29 Oct 2026 13:59:00 +0000

Comisia Europeană a anunţat joi că a decis să amâne cu cel puţin un an implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuţie, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres și preluată de G4Media.ro.

Există însă excepții: potrivit publicației elene eKathimerini, interdicția programată să intre în vigoare în Grecia, pentru copiii cu vârste de sub 15 ani, nu va fi afectată, deoarece a trecut prin procedurile necesare înainte ca executivul european să anunțe propriul proiect legislativ. Drept urmare, legea din Grecia urmează să fie aplicată din 1 ianuarie 2027.

Potrivit Agerpres, preluată de G4Media, decizia Comisiei a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenţia sa de a interzice accesul minorilor la reţelele de socializare. Alte state membre iau în considerare şi ele legislaţia pe această temă, iar Comisia doreşte să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toţi copiii din UE merită acelaşi nivel de siguranţă online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Citește articolul complet pe G4Media.ro

Foto: © Michele Ursi | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României sunt în coada clasamentului UE privind participarea copiilor la educație preșcolară – ultimele date Eurostat

Thu, 29 Oct 2026 14:01:41 +0000

Jumătate dintre toate regiunile de dezvoltare din Uniunea Europeană au atins sau depășit pragul stabilit de UE pentru 2030 privind participarea copiilor la educație preșcolară, anume 96%, în 2024, arată ultimele date Eurostat, publicate astăzi. Aceleași date arată, pe de altă parte, că toate cele opt regiuni de dezvoltare din România au rămas pe ultimele locuri la nivel UE în ceea ce privește participarea la educație a copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta obligatorie pentru înscrierea în învățământul primar obligatoriu.

Poziția codașă a României la nivel european, la acest indicator-cheie al educației, a fost semnalată anterior în rapoarte și statistici internaționale, pe baza datelor din 2024. Cel mai recent, ea a fost consemnată în ultimul raport OCDE Education at a Glance 2026, care indica o rată de participare la învățământul preșcolar, pentru copiii români cu vârste între 3-6 ani, de 76%, sub media OCDE de 90%.

Astăzi, 29 octombrie, Eurostat a prezentat datele pe regiuni de dezvoltare (conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică – NUTS 2). În cadrul acestora, sursa notează că media de participare la nivel UE a fost de 94,4% și că ținta de 96%, stabilită pentru 2030, a fost depășită în 99 dintre cele 198 de regiuni pentru care există date.

Cele mai multe dintre aceste regiuni cu participare foarte ridicată sunt situate în Belgia, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Portugalia, Suedia, Luxemburg, dar și în țări central și est-europene precum Lituania, Ungaria, Polonia.

La capul opus se află regiunile României și puține alte regiuni europene. Potrivit eurostat, doar 17 dintre cele 198 de regiuni luate în calcul raportează o rată de participare la învățământul preșcolar de sub 85%, inclusiv toate cele opt regiuni ale României.

Pe lângă acestea, din rândul regiunilor țărilor membre UE, în categorie mai intră câte două regiuni din Cehia și Slovacia, insulele franceze Mayotte și Corsica, precum și câte o regiune din Croația, Austria și Portugalia.

Ratele de participare a copiilor de 3-6 ani la educație, pentru regiunile de dezvoltare și macroregiunile României:

Regiuni:

Regiunea Nord-Vest – 82,9%

Regiunea Centru – 82,2%

Regiunea Sud-Vest Oltenia – 78,7% (în scădere față de 2023 sau 2021)

Regiunea Vest – 77,2%

Regiunea Sud-Est – 74,8% (în scădere față de 2023, 2022, 2021)

Regiunea Sud-Muntenia – 74,5%

Regiunea București-Ilfov – 74% (singura cu o evoluție semnificativă, anume o creștere de 2,7 puncte procentuale, față de 2023)

Regiunea Nord-Est – 70,6%

Macroregiuni:

Macroregiunea Unu (Nord-Vest, Centru) – 82,6%

Macroregiunea Patru (Sud-Vest Oltenia, Vest) – 78%

Macroregiunea Trei (Sud-Muntenia, București-Ilfov) – 74,2%

Macroregiunea Doi (Nord-Est, Sud-Est) – 72,2%

Citește și:

Finanțarea și rezultatele educației, de la participarea la educație timpurie la pregătirea adulților, trimit România la coada țărilor membre și partenere OCDE – Education at a Glance 2026 despre principalii indicatori privind impactul școlii

Uniforma școlară obligatorie propusă de PSD a fost contestată de guvernul Bolojan pe ultima lui sută de metri, printr-un punct de vedere negativ care invoca posibile discriminări și încălcări ale drepturilor elevilor / De atunci, guvernul s-a schimbat, iar inițiatorul proiectului a ajuns ministru

Thu, 29 Oct 2026 14:58:43 +0000

În ultima ședință a guvernului Bolojan, de pe 16 octombrie, membrii săi s-au poziționat împotriva introducerii uniformelor obligatorii în școli. Potrivit unui punct de vedere semnat de fostul premier Ilie Bolojan, măsura propusă nu respectă nevoile individuale ale elevilor, poate favoriza discriminarea, iar publicarea categoriilor de sprijin ar putea duce la stigmatizarea elevilor vulnerabili. De precizat, din noul Executiv, învestit pe 20 octombrie, face parte chiar inițiatorul proiectului de lege în cauză, Daniel Zamfir, care ocupă funcția de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Fostul guvern susține, între altele, că nu există studii care să arate că această măsură ar putea contribui la reducerea bullyingului în rândul elevilor sau la creșterea siguranței în școli. Este argumentul guvernului care nu a prezentat studii sau date despre efectele estimate ale măsurilor adoptate odată cu Legea 141/2025.

Membrii Guvernului Bolojan au susținut că adoptarea unei astfel de măsuri este în contradicție cu principiul promovării drepturilor și nevoilor individuale ale elevilor și poate avea un impact negativ asupra dezvoltării copiilor.

În plus, aceștia au subliniat că introducerea uniformelor obligatorii ar putea duce la discriminarea în rândul elevilor, ci nu la reducerea bullyingului și creșterea siguranței în școli, așa cum au motivat inițiatorii proiectului.

Un alt argument al fostului executiv este acela că nu există studii care să demonstreze că uniformele reduc fenomenul bullyingului sau cresc siguranța în școli. „Nu rezultă că s-a realizat niciun studiu sau cercetare care să arate legătura între instituirea obligativității purtării uniformei școlare și reducerea fenomenului de bullying sau creșterea siguranței în școli urmare a instituirii acestei măsuri, cu atât mai mult cu cât acestea se datorează unor cauze multiple”, se arată în documentul citat.

De reținut, guvernul Bolojan a adoptat o serie de măsuri care au vizat profesorii – majorarea normei didactice, creșterea numărului maxim de elevi în clase, reorganizarea rețelei școlare, modificări privind plata cu ora – dar și elevii: eliminarea burselor de excelență olimpică și de reziliență, reducerea numărului de beneficiari ai burselor de merit. S-a încercat inclusiv tăierea burselor sociale.

Toate aceste măsuri, prezentate de oficiali ca fiind necesare pentru reducerea deficitului bugetar, au fost adoptate fără consultate publică, în lipsa unor studii și cercetări care să susțină măsurile.

Un an mai târziu, Comisia Europeană a afirmat, în Raportul de țară pentru România 2026, că măsurile care au vizat profesorii au afectat negativ condițiile de muncă.

În punctul de vedere citat se mai atrage atenția că Legea nr. 198/2023, Statutul elevului și Regulamentul de organizare și funcționare a școlilor (ROFUIP) prevede deja obligația elevilor de a avea o ținută „decentă și adecvată”.

Fostul executiv mai avertizează că încadrarea elevilor în categoriile de sprijin, în funcție de venituri, nu asigură confidențialitatea informațiilor despre situația financiară a elevilor, situație în care „riscul de stigmatizare este identic, dacă nu mai accentuat”.

Neclarități în proiectul de lege

Guvernul demis a semnalat și o serie de neclarități în proiectul legii uniformelor obligatorii:

Documentul nu stabilește clar cine decide asupra uniformelor școlare: „Proiectul de lege instituie un mecanism neunitar de determinare a ținutei școlare, de natură a afecta previzibilitatea normei. Nu este clar ce urmează să fie reglementat prin ordinul ministrului educației și cercetării de la art. II alin. (2) din lege, din moment ce, potrivit art. 106¹ alin. (1) modelele, standardele tehnice și elementele uniformelor școlare se stabilesc de către consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ.”
Nu este clar care sunt instituțiile care vor suporta costurile: „În lipsa acestei precizări, norma poate genera incertitudine juridică și bugetară, precum şi riscul transferării neclare asupra autorităților administrației publice locale a unei obligații financiare stabilite prin lege, cu posibile implicații asupra autonomiei locale sub aspect financiar.”
Nu este clar ce instituții se ocupă de acordarea gratuităților sau subvențiilor: „Din proiectul de lege nu rezultă autoritatea care este responsabilă cu stabilirea beneficiarilor, a documentelor necesare și a tipului de gratuitate sau subvenție acordată pentru achiziția uniformelor școlare, precum și cu acordarea acestor facilități.”
Categoriile de sprijin se suprapun: „Categoriile de familii din grila de praguri din anexa 2 se suprapun. [… ] o familie monoparentală cu doi copii s-ar încadra simultan în două coloane cu praguri diferite, fără ca norma să ofere un criteriu de departajare, ceea ce face ca mecanismul să fie contrar art. din Constituția României, republicată”.

Punctul de vedere al Guvernului Bolojan referitor la introducerea uniformelor școlare obligatorii

pvg608_2026 Download

Informații de context

Edupedu.ro a scris într-o analiză că uniforma obligatorie în școli este susținută cu exemple false și argumente fără temei în proiectul de lege promovat de PSD în Parlament. Situația din singurele două țări UE unde uniforma este impusă prin lege, Cipru și Malta, desființează argumentele pentru care ea este cerută și în România.

Pe 21 septembrie, proiectul PSD care impune uniforma obligatorie a fost votat de senatori și merge în Camera Deputaților, camera decizională, potrivit senatorului USR, Ștefan Pălărie, președintele Comisiei de învățământ din Senat. „Proiectul ar putea crea abuzuri dacă părinții ar fi constrânși să cumpere de la un anumit furnizor”, spune senatorul pentru Edupedu.ro.

Inițiativa legislativă care introduce uniformele obligatorii în școli a fost votată marți, 15 septembrie, în Comisia pentru Învățământ din Senat. Amenzile pentru școli, dar și pentru părinții elevilor care nu poartă uniformă au fost eliminate. Ministerul Educației și Cercetării nu susține introducerea uniformelor, potrivit unui punct de vedere al instituției, prezentat în ședință. Inițiativa merge la vot final în plenul Senatului.

Amintim, proiectul nu obligă autoritățile locale să le cumpere, ci doar permite posibilitatea achitării costurilor, dacă doresc, din bugetul local. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social, care a motivat că „bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite, apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie”.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția, la finalul ședinței Comisiei pentru Învățământ din Senat, în cadrul căreia a fost adoptat proiectul privind introducerea obligatorie a uniformelor pentru elevi, cu privire la modul în care România alege să gestioneze banii în Educație. „Dacă astăzi am avea 100 lei pe care să îi investim în Educație, unde ar fi cel mai bine îi învestim?”, a pus acesta problema, adăugând: „cumpărând o uniformă sau ajutându-i pe cei mai vulnerabili, care se culcă flămânzi seara?”.

Consiliul Național al Elevilor au acuzat că elevii nu au fost chemați marți la consultări și nici la ședința Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Senat în care proiectul a fost dezbătut și votat.

„CNE și-a exprimat deja public opoziția față de această inițiativă, încă din luna iunie. Ne exprimăm profunda nemulțumire față de faptul că punctul nostru de vedere nu a fost luat în considerare, iar reprezentanții elevilor nu au fost invitați la consultări”, se arată într-un mesaj transmis presei la care este atașat punctul de vedere al CNE din iunie privind uniformele școlare obligatorii.

La rândul său, Federația Părinților – Edupart a spus recent că „nu ne opunem uniformei școlare și nu contestăm dreptul unei comunități școlare de a stabili reguli clare privind ținuta elevilor, dar ne opunem amenzilor de 5.000-10.000 de lei.”

De la „neomarxism” și „un grup de elevi care s-au adunat” la o discuție „extrem de onestă și constructivă”

Senatorul PSD Daniel Zamfir, inițiator al proiectului de lege privind impunerea uniformelor obligatorii în școlile de stat, și-a schimbat semnificativ discursul în ziua protestului elevilor din 28 septembrie.

După ce inițial a invocat „neomarxismul” în criticile adresate celor care contestă proiectul, iar sâmbătă a descris Consiliul Național al Elevilor (CNE) drept „un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor”, parlamentarul a declarat luni, la Radio România Actualități, că vrea să discute cu reprezentanții CNE, inclusiv în weekend, „ca să facem legea mai bună”. Zamfir își nuanțează și argumentul privind bullying-ul: admite că impunerea uniformei nu rezolvă această problemă, dar susține că este „un prim pas”.

În urma întâlnirii cu elevii din CNE, care a avut loc vineri, 2 octombrie, Daniel Zamfir a declarat că „opiniile noastre nu erau, de fapt, atât de divergente” și afirmă, la finalul mesajului său, că „cu toții suntem de acord” că introducerea ținutei obligatorii „este un pas necesar”. CNE spune însă clar că și-a menținut opoziția față de uniformele obligatorii și vorbește despre o „diferență fundamentală de viziune”.

Protest național față de uniformele obligatorii

Elevii din toată țara au fost chemați luni, 28 septembrie, să vină în negru la școală, împotriva uniformelor obligatorii în campania CNE „Educația nu se repară la croitorie”. Mii de elevi au răspuns apelului.

Acțiunii i s-au alăturat public mai multe structuri județene de reprezentare a elevilor. La Iași, Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor, a explicat că alegerea aceleiași culori este menită să arate capacitatea elevilor de a se mobiliza împotriva unei măsuri pe care organizația o consideră inutilă pentru combaterea bullying-ului. La Mureș, președinta CJE, Georgiana-Roza Madarász, a subliniat diferența dintre alegerea voluntară a aceleiași culori și impunerea unei uniforme.

În Gorj, CJE i-a îndemnat pe elevii care împărtășesc poziția organizației să vină în negru sau să poarte un articol vestimentar negru. „Participarea este voluntară, nu presupune întreruperea cursurilor și este o formă pașnică și simbolică de exprimare”, precizează organizația.

Gabriel Penu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Călărași, reacționează în privința uniformelor obligatorii în școli. „Suntem sătui de legi făcute în birouri, complet rupte de realitatea din școli, iar discuția asta absurdă despre uniformele obligatorii a întrecut orice măsură”, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.

Consiliul Național al Elevilor a formulat aceeași distincție în poziția transmisă Edupedu.ro: „Una este alegerea voluntară a unei ținute ca formă de exprimare, alta este impunerea acesteia prin lege. Exercitarea libertății de alegere nu poate fi confundată cu renunțarea la aceasta.”

În urma protestului însă, Mihnea Haiduc, președintele CNE, a declarat că „am primit sesizări că elevi îmbrăcați în negru ar fi fost ascultați la ore și că în unele școli li s-a transmis să nu participe la protestul față de uniformele obligatorii”. Acesta a subliniat că organizația reprezentativă a elevilor va analiza aceste sesizări.

Foto: © Maria Saifutdinova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Senatorii PSD, PNL și AUR au respins proiectul de lege care limita la cel mult 5 ani rezervarea catedrei pentru profesori care ocupă o funcție publică / Rectorul senator PSD Dan Cașcaval: Propunerea este discriminatorie. Câți sunt în această situație? Maxim 100

Thu, 29 Oct 2026 15:36:09 +0000

Senatorii au respins luni, 26 octombrie, proiectul USR prin care demnitarii care sunt profesori titulari ar fi avut voie să își rezerve postul sau catedra pe durata ocupării unei funcții publice doar cel mult 5 ani consecutivi. Propunerea legislativă a fost inițiată în urmă cu un an, iar Senatul este for decizional. La ședința din plenul Senatului, senatorul PSD, rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Dan Cașcaval, a spus că propunerea este discriminatorie și a dat ca exemplu și alte profesii și a a subliniat că sunt puțini demnitari în această situație.

Inițiativa senatorilor Remus Negoi și Ștefan Pălărie vine după ce G4Media, EduPedu și Info Sud-Est au arătat cum Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR-Minorități la alegerile prezidențiale din 4 mai, și-a ținut postul de profesor de istorie titular blocat timp de 24 de ani la Colegiul Național „Spiru Haret” din Tulcea. La fel, Klaus Iohannis și-a ținut postul de profesor de fizică blocat timp de 27 de ani, la Colegiul Național „Samuel Von Brukenthal”.

Senatorii PSD, PNL și AUR au respins lpropunerea legislativă a USR adoptată tacit anul trecut în Camera Deputaților, care prevedea limitarea numărului de ani la 5 consecutivi pentru rezervarea catedrei unui profesor titular pe perioada în care deține o funcție publică.

În prezent legea Educației nu prevede niciun termen în care poate fi rezervat postul unui profesor titular care deține și o funcție publică.

Rectorul senator PSD Dan Cașcaval a spus la tribuna Senatului motivele pentru care partidul social democrat a respins proiectul: faptul că postul de titular a fost câștigat prin concurs.

„În primul rând, se pun artificial în opoziție două drepturi constituționale: dreptul la o profesie, la opoziție câștigată prin concurs, prin titularizare, prin examenele specifice promovării în cariera didactică, versus drepturi la opoziție, de demnitar, cele enumerate în lege, câștigată prin vot.

Codul muncii are prevederi clare, care nu permit existența a două contracte de muncă full-time, simultane ori cu excepția pozițiilor publice care presupun contract de muncă de 8h/zi. Nu este constituțional să impui unui titular de contract suspendarea contractului său de muncă aflat în derulare, cum ar fi cel de profesor titular, dacă nu există un al doilea contract”, a spus Cașcaval.

Dan Cașcaval a mai motivat votul de respingere prin caracterul „discriminatoriu” și a spus că nu sunt mulți profesori titulari în situația în care să rezerve un post.

„Nu doresc, de fel, să induc măcar gândul la „să moară și capra vecinului”, dar propunerea este discriminatorie. De ce doar profesorii să se suspende și nu și medicii, nu și avocații sau alte categorii profesionale? Evident că nu doresc. Aceasta era doar o dovadă a abordării discriminatorii. Care este miza? Poate este doar o miză punctuală că câte situații de acest fel, care implică titularii în învățământ, sunt la nivel național, maxim 100, cifră mult mai mare comparativ cu statistica reală și, mai mult, cifrele sunt oricum nesemnificative în raport cu numărul total al posturilor de profesori.

Deci, sistemul de învățământ poate prelua, fără nici cel mai vag efort, orele care ar putea deveni vacante dintr-un post al unui titular aflat într-o poziție de demnitar sau de ministru. De ce suspendarea să fie de 5 ani? Da, retorică, întrebare, dar tocmai de aceea, de ce să nu fie de patru, de opt sau de 10 ani? Grupul senatorial al Partidului Social Democrat nu susține această inițiativă legislativă”, a spus Dan Cașcaval, senator PSD, rector al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

La rândul său, senatorul PNL Gheorghe Bota, a remarcat că inițiativa legislativă este una populistă, venită după ce în 2024 s-a descoperit că fostul președinte Klaus Iohannis și-a ținut blocat postul de profesor de fizică blocat timp de 27 de ani, la Colegiul Național „Samuel Von Brukenthal”. Nu a amintit însă că un alt coleg de partid, Crin Antonescu a făcut același lucru, timp de 24 de ani.

„M-am gândit că s-a născut această lege și am văzut că în 2024, pe valul împotriva domnului președinte Iohannis, inițiatorii au crezut că această lege populistă dă bine. Asta este motivul pentru această inițiativă legislativă. Bineînțeles că nu putem să fim părtași la astfel de lege, pentru că nu știu câți dintre inițiatori sunt titulari în învățământ sau a susținut un examen național, în afară de bacalaureat și examene în clasa a VIII-a.

Gândiți-vă că astfel de legi cât de mult dăunează învățământului și bineînțeles că noi ar fi trebuit să ne concentrăm pe alte legi pentru învățământ, nu putem să votăm această lege. Grupul PNL votează pentru raportul de respingere”, a spus Bota.

Senatorul USR Ștefan Pălărie, inițiator al proiectului atrage atenția că elevii nu vor avea cei mai buni profesori dacă un post este blocat de un un profesor ales public, „care este 20 de ani plecat de la catedră, blochează acea catedră, loc în care doar un suplinitor va putea să predea timp de 20 de ani”.

„Atunci când ai doi campioni naționali, e vorba de un candidat la președinție, o dată și jumătate, domnul Antonescu, și un președinte de țară, domnul Iohannis, care se întreceau prin țară, unul la Sibiu, altul la Tulcea, să își rezerve catedrele mai mult de un sfert de secol, 25 și 27 de ani, nu ai cum să nu îți pui problema că poate ceva devine prea mult când e abuzat. Ideea de a da ocazia acestor oameni să hotărască între exercitarea în continuare a unei cariere politice, dar să lase catedra eliberată sau să se întoarcă, nimeni nu-i obligă, e o chestiune de absolut bun-simț și cred că nimeni nu poate să conteste acest lucru. Auzeam colegii care spuneau mai devreme că această inițiativă nu schimbă nimic.

Ba schimbă, dragi colegi, astăzi, un profesor ales public, care este 20 de ani plecat de la catedră, blochează acea catedră, loc în care doar un suplinitor va putea să predea timp de 20 de ani, motiv pentru care elevii nu vor avea cel mai bun profesor.

Și aș vrea să vă citesc principiul interesului suprem al elevului din legea învățământului preuniversar, care spune un lucru simplu: devine o prioritate absolută interesul elevilor înaintea oricărui alt considerent, administrativ, organizațional sau de altă natură. Din dezbaterile și argumentele anterioare nu am auzit ceea ce este mai bine pentru elev. Am auzit elemente de codul muncii, am auzit elemente de a legat și de doctori aceste prevederi. În loc de un lucru cât se poate de simplu, în fața elevului ar trebui să fie cel mai bun elev cu putință. Un om poate merge pentru o carieră politică 5 ani sau 10 ani, apoi se poate întoarce. Vom vota pentru acest gest de normalitate”, a spus senatorul USR.

Ce prevede legea Învățământului Superior nr 199/2023

În prezent legea Educației nu prevede niciun termen în care poate fi rezervat postul unui profesor titular care deține și o funcție publică.

Art 216 alin (6) „Președintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului și în Ministerul Educației, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice/de cercetare titulare, pe un post didactic/de cercetare din instituțiile de învățământ superior, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții”.

Informații de context

Propunerea legislativă modifica Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023 și Legea învățământului superior nr.199/2023 și a fost inițiată de cinci senatori USR.

Actul normativ a primit, inițial, raport de respingere din partea comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, dar termenul de adoptare și vot în plenul Camerei, care era 9 mai, a fost depășit și se consideră adoptat tacit.

Potrivit proiectului adoptat tacit, și respins acum definitiv, președintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului și în Ministerul Educației, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice sau de cercetare titulare, angajate cu contract pe perioadă nedeterminată sau care sunt pe un post didactic/de cercetare din instituțiile de învățământ superior, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții, dar nu mai mult de 5 ani consecutivi, cu păstrarea tuturor drepturilor.

Roxana Mînzatu, despre nevoia de educație și formare în domeniul AI: Oamenii au nevoie de noi competențe, dar și companiile trebuie să găsească talentul necesar. Investiția în tehnologie trebuie să aibă loc în paralel cu investiția în oameni

Thu, 29 Oct 2026 16:00:00 +0000

Instrumentele de educație și formare sunt prezentate de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, drept elemente cheie pentru protejarea angajaților în diverse domenii de activitate, în fața avansului inteligenței artificiale. Într-un interviu publicat de Washington Post Intelligence și semnalat de oficialul european pe Facebook, Roxana Mînzatu menționează noile Academii pentru Competențe AI și programe de formare sau de învățare pe tot parcursul vieții ca exemple ale inițiativelor europene în domeniu.

Potrivit vicepreședintei CE, inteligența artificială schimbă, în mod evident, modul cum muncesc oamenii în diverse domenii. Dar, în condițiile în care încă nu este clar care domenii se confruntă cu cele mai multe lucruri, obiectivul general „este simplu: oamenii trebuie să fie capabili să acumuleze noi competențe pe măsură ce locurile de muncă se schimbă, iar companiile ar trebui să fie capabile să găsească talentul care el este necesar. Investiția în tehnologie trebuie să aibă loc în paralel cu investiția în oameni”.

Întrebată ce face UE pentru a-i proteja pe angajați, ea a spus:

„Credem că schimbările tehnologice trebuie să funcționeze în favoarea oamenilor, nu invers. Și vrem să fim pregătiți pentru ce urmează. Există deja o serie de instrumente lansate sau în curs de dezvoltare. Un exemplu este Uniunea Competențelor, care îi va ajuta pe oameni în această tranziție. Investim în programe de formare, inclusiv din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, dar construim și inițiative precum Academiile pentru Competențe AI (anunțate în vară de Comisia Europeană – n.red.) – un hub de formare finanțat de UE care aduce laolaltă companii, universități și furnizori de programe de formare.”

Potrivit Roxanei Mînzatu, „datele noastre arată că 9 din 10 locuri de muncă necesită competențe digitale de bază, dar numai 40% dintre adulții Europei au avut parte de formare în ultimul an. Vrem să atingem 60% în 2030. Acest lucru este vital pentru competitivitatea Europei și pentru încrederea oamenilor”.

Și, spune, ea, Cadrul UE-OCDE privind alfabetizarea în domeniul IA și viitorul Pachet pentru educație, ce va fi lansat de Comisie în noiembrie și care va oferi sprijin pentru profesori și elevi, arată că „toate încep în școală”.

În mesajul în care semnalează, pe Facebook, interviul cu WPIntelligence, Roxana Mînzatu scrie, în același context:

„Uniunea Europeană a început să mobilizeze resurse :

– 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea competențelor digitale prin Fondul Social European Plus.

– 23 de miliarde de euro pentru competențe digitale și educație prin Mecanismul de redresare și reziliență.

– 1,3 miliarde de euro pentru tehnologii AI, infrastructură și competențe digitale prin programul Europa digitală.”

Elevii nu vor putea avea cei mai buni profesori dacă pe posturile de titular blocate pot veni doar suplinitori timp de 20 de ani, spune senatorul USR Ștefan Pălărie

Thu, 29 Oct 2026 16:17:03 +0000

Senatorul USR Ștefan Pălărie, inițiator al proiectului atrage atenția că elevii nu vor avea cei mai buni profesori dacă un post este blocat de un un profesor ales public, „care este 20 de ani plecat de la catedră, blochează acea catedră, loc în care doar un suplinitor va putea să predea timp de 20 de ani”. Amintim, senatorii PSD, PNL și AUR au respins luni proiectul de lege care limita la cel mult 5 ani rezervarea catedrei pentru profesori care ocupă o funcție publică.

Inițiativa USR din 2024 a venit după ce G4Media, EduPedu și Info Sud-Est au arătat cum Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR-Minorități la alegerile prezidențiale din 4 mai, și-a ținut postul de profesor de istorie titular blocat timp de 24 de ani la Colegiul Național „Spiru Haret” din Tulcea. La fel, Klaus Iohannis și-a ținut postul de profesor de fizică blocat timp de 27 de ani, la Colegiul Național „Samuel Von Brukenthal”.

„Auzeam colegii care spuneau mai devreme că această inițiativă nu schimbă nimic. Ba schimbă, dragi colegi. Astăzi, un profesor ales public, care este 20 de ani plecat de la catedră, blochează acea catedră, loc în care doar un suplinitor va putea să predea timp de 20 de ani, motiv pentru care elevii nu vor avea cel mai bun profesor”, a spus senatorul USR Ștefan Pălărie de la tribuna Parlamentului.

Inițiator al proiectului respins luni definitiv de senatori, Ștefan Pălărie a amintit de cazul fostului președinte Klaus Iohannis și de cel al colegului său de partid, liberalul Crin Antonescu.

El a subliniat și faptul că parlamentarii PSD, PNL și AUR care au respins proiectului nu au amintit de interesul elevului, așa cum este el menționat în Legea Educației.

„Aș vrea să vă citesc principiul interesului suprem al elevului din legea învățământului preuniversitar, care spune un lucru simplu: devine o prioritate absolută interesul elevilor înaintea oricărui alt considerent, administrativ, organizațional sau de altă natură. Din dezbaterile și argumentele anterioare nu am auzit ceea ce este mai bine pentru elev. Am auzit elemente de codul muncii, am auzit elemente de a legat și de doctori aceste prevederi. În loc de un lucru cât se poate de simplu, în fața elevului ar trebui să fie cel mai bun elev cu putință. Un om poate merge pentru o carieră politică 5 ani sau 10 ani, apoi se poate întoarce”, a mai spus senatorul USR.

Ce prevede legea Învățământului Superior nr 199/2023

În prezent legea Educației nu prevede niciun termen în care poate fi rezervat postul unui profesor titular care deține și o funcție publică.

Informații de context

Propunerea legislativă modifica Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023 și Legea învățământului superior nr.199/2023 și a fost inițiată de cinci senatori USR.

Citește și:

Senatorii PSD, PNL și AUR au respins proiectul de lege care limita la cel mult 5 ani rezervarea catedrei pentru profesori care ocupă o funcție publică / Rectorul senator PSD Dan Cașcaval: Propunerea este discriminatorie. Câți sunt în această situație? Maxim 100

O elevă de la Școala Gimnazială nr. 5 din București a fost trimisă în judecată, la doi ani după ce a agresat fizic un cadru didactic

Thu, 29 Oct 2026 16:33:38 +0000

O elevă de la Școala Gimnazială nr. 5 din București a fost trimisă în judecată, după ce a agresat fizic un cadru didactic în octombrie 2024, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, din data de 28 octombrie. Concret, adolescenta a împins o profesoară, care, în urma căzăturii, s-a lovit în zona capului și a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Amintim, Guvernul a anunțat șapte măsuri după atacurile cu arme albe produse recent la Bistrița și Pitești. Printre acestea se numără creșterea numărului de paznici și consilieri școlari, înăsprirea sancțiunilor pentru actele de violență împotriva elevilor și profesorilor și modificarea legislației privind introducerea obiectelor interzise în unitățile de învățământ.
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că o soluție pentru a descuraja cazurile de violență la adresa profesorilor și elevilor este „să întărim statutul profesorului și al elevului după modelul doctorilor și să dublăm pedeapsa pentru faptă”. „Ne gândim chiar la control în unele unități, controlul rucsacului copilului când intră, știți ca să nu se mai ajungă să aibă la el un briceag”, a mai adăugat acesta.

Incidentul a avut loc pe 16 octombrie 2024, la Școala Gimnazială nr. 5 din Capitală. Eleva, în vârstă de 14 ani la acel moment, a împins un cadru didactic. Profesoara a căzut, suferind leziuni traumatice în zona capului și a umerilor, în urma cărora a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de aproximativ o săptămână.

După finalizarea pe 19 octombrie a cercetărilor în acest caz, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispus trimiterea în judecată a elevei pentru lovire și alte violențe.

„În fapt, s-a reținut, în esenţă, că la data de 16.10.2024, în jurul orelor 15:25, în timp ce
se afla la Şcoala Gimnazială nr. 5, din mun. Bucureşti, Calea Victoriei nr. 114, sector 1,
inculpata, elevă în cadrul unităţii şcolare, a împins-o pe persoana vătămată, cadru didactic în
aceeaşi unitate şcolară, persoana vătămată căzând şi lovindu-se în zona capului şi a umerilor, provocându-i leziuni traumatice pentru a căror vindecare a avut nevoie de 6-7 zile de îngrijiri medicale”, transmite Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Foto: © Andrey Popov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Proprietara a două grădinițe private din București, cercetată pentru evaziune fiscală. Prejudiciul este estimat la peste 470.000 de lei

Thu, 29 Oct 2026 17:15:00 +0000

O persoană care figurează ca asociat unic și administrator la două grădinițe private din Capitală este cercetată de procurori pentru evaziune fiscală și a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile, sub acuzația de evaziune fiscală, relatează Digi24.ro, care citează un anunț al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6.

Potrivit sursei citate, inculpata este acuzată că, în ultimii patru ani, nu a virat la bugetul de stat impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate reținute din salariile angajaților. Grădinițele funcționează în Sectoarele 5 și 6 din București.

Procurorii menționează, citați de Digi24.ro, că sumele reținute și nevirate la termen se ridică la 477.437 lei, pentru care au fost instituite măsuri asiguratorii asupra unui imobil aparținând inculpatei.

Nu sunt identificate persoana sau unitățile de învățământ preșcolar.

Foto: © Vinnstock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Bani în minus, la bugetele locale, pentru copiii cu CES din învățământul special și pentru transportul elevilor, sume în plus pentru Programul pentru școli, finanțarea de bază a școlilor, învățământul particular și confesional și pentru copiii cu CES din învățământul de masă – proiect de rectificare bugetară

Thu, 29 Oct 2026 17:30:00 +0000

O serie de suplimentări de fonduri pentru învățământul public de masă, dar și tăieri pentru elevii cu CES din învățământul special sunt prevăzute finanțarea cheltuielilor bugetelor locale, în proiectul de OUG privind rectificarea bugetară, pus în consultare, astăzi, de Ministerul Finanțelor, conform unui comunicat al instituției.

Ministerul Educației și Cercetării se numără printre instituțiile pentru care este propusă o diminuare de sumă reținută, anume -280 milioane de lei, potrivit comunicatului. Alte ministere afectate: Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii și Ministerul Energiei.

Dar, potrivit anexei privind influențele asupra cheltuielilor bugetare, bugetul de stat al Ministerului Educației și Cercetării ar urma să fie redus cu 386,49 milioane de lei. Citește pe larg: Guvernul Niculescu propune tăieri de peste 386 de milioane de lei din bugetul de stat al Ministerului Educației și Cercetării: Învățământul pierde 305 milioane de lei, iar Cercetarea peste 77 de milioane la prima rectificare bugetară din 2026 / DOCUMENT

În aceste condiții, pentru domeniul educației sunt prevăzute o serie de suplimentări, dar și de tăieri la nivelul sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor prin bugetele locale, care sunt majorate.

Dintre acestea, sunt prevăzute suplimentări pentru Programul pentru școli al României (prin care copiilor le este oferit lapte în școli), pentru finanțarea de bază a școlilor, pentru întreținerea unităților de învățământ special, pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) din învățământul de masă, pentru învățământul preuniversitar particular și acreditat.

Sunt menționate, la același capitol referitor la bugetele locale, reduceri pentru drepturile copiilor cu CES din învățământul special, pentru transportul public gratuit al elevilor, pentru Programul pentru școli în București.

Sume suplimentate în domeniul educației, conform proiectului de OUG privind rectificarea bugetară:

+124,2 milioane lei pentru Programul pentru școli al României (septembrie–decembrie 2026)

+5,1 milioane lei pentru întreținerea unităților de învățământ special

+83,9 milioane lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat

+9,5 milioane lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă

+33,7 milioane lei pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești de către Județul Arad.

Sume reduse în domeniul educației, prin bugetele locale, în proiectul anunțat de Ministerul Finanțelor:

− 6,4 milioane lei la drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul special

−31,7 milioane lei la gratuitatea transportului public pentru elevi

−23,8 milioane lei la Programul pentru școli în municipiul București

Foto: © Constantin Adrian Popa | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Guvernul Niculescu propune tăieri de peste 386 de milioane de lei din bugetul de stat al Ministerului Educației și Cercetării: Învățământul pierde 305 milioane de lei, iar Cercetarea peste 77 de milioane la prima rectificare bugetară din 2026 / DOCUMENT

Thu, 29 Oct 2026 17:41:26 +0000

Bugetul de stat al Ministerului Educației și Cercetării ar urma să fie redus cu 386,49 milioane de lei, potrivit proiectului primei rectificări bugetare din 2026, pus în dezbatere publică joi, 29 octombrie. Cele mai mari reduceri sunt prevăzute la capitolul Învățământ, de unde sunt eliminate credite bugetare de 304,9 milioane de lei, și la Cercetare, unde diminuarea este de 77,1 milioane de lei. Propunerea apare la aproximativ o săptămână de la instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu.

Potrivit anexei privind influențele asupra cheltuielilor bugetare ale Ministerului Educației și Cercetării, publicată în cadrul proiectului de rectificare, cheltuielile finanțate de la bugetul de stat sunt diminuate cu 386.490.000 de lei.

Reducerea reprezintă aproximativ 0,62% din alocarea de 62,14 miliarde de lei prevăzută inițial pentru capitolul Învățământ. Raportată strict la acest capitol, diminuarea de 304,9 milioane de lei înseamnă o scădere de aproximativ 0,49%.

Astfel, bugetul capitolului Învățământ, finanțat de la bugetul de stat, ar urma să scadă de la 62,144 miliarde de lei la aproximativ 61,839 miliarde de lei, dacă propunerea va fi adoptată în forma actuală și dacă nu au intervenit alte modificări ale alocării inițiale.

Raportată la produsul intern brut estimat pentru 2026 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, de 2.056 miliarde de lei, noua alocare pentru capitolul Învățământ ar reprezenta aproximativ 3,01% din PIB.

De unde sunt tăiați banii pentru învățământ

Documentul arată că cele mai mari reduceri de credite bugetare pentru învățământ sunt operate la categoria „Alte cheltuieli”, unde alocarea scade cu 270 de milioane de lei.

O altă reducere importantă, de 150,93 milioane de lei, este prevăzută la „Transferuri între unități ale administrației publice”.

La „Asistență socială”, creditele bugetare sunt diminuate cu 33 de milioane de lei, iar la investiții, respectiv „Active nefinanciare”, sunt reduse cu aproape 14 milioane de lei.

În schimb, proiectul prevede suplimentarea cheltuielilor de personal cu 150 de milioane de lei și a cheltuielilor pentru bunuri și servicii cu 13 milioane de lei.

Modificările propuse la capitolul Învățământ:

Categoria de cheltuieli	Modificarea creditelor bugetare
Alte cheltuieli	−270.000.000 lei
Transferuri între unități ale administrației publice	−150.930.000 lei
Asistență socială	−33.000.000 lei
Active nefinanciare – investiții	−13.979.000 lei
Cheltuieli de personal	+150.000.000 lei
Bunuri și servicii	+13.000.000 lei
Total Învățământ	−304.909.000 lei

Anexa publicată nu precizează ce programe sau categorii de beneficiari sunt afectate de reducerea cu 270 de milioane de lei de la titlul „Alte cheltuieli”. De asemenea, documentul nu detaliază destinația transferurilor reduse cu aproape 151 de milioane de lei.

rectif_20261029_Download

Cercetarea pierde peste 77 de milioane de lei

Proiectul de rectificare prevede și diminuarea cu 77.085.000 de lei a creditelor bugetare pentru capitolul „Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare”.

Cea mai mare reducere, de 72,331 milioane de lei, apare la categoria „Alte transferuri”.

Alte 4,4 milioane de lei sunt eliminate de la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare.

Sunt prevăzute și reduceri mai mici la transferurile între instituții, alte cheltuieli și investiții.

Ministerul Muncii primește 3,3 miliarde de lei în plus, Agricultura aproape un miliard, în timp ce bugetul Educației este redus

Reducerea bugetului Ministerului Educației și Cercetării are loc în condițiile în care Guvernul Niculescu propune suplimentări importante pentru alte ministere. Potrivit Notei de fundamentare a rectificării, Ministerul Muncii primește 3,32 miliarde de lei în plus, în principal pentru transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat, iar Ministerul Agriculturii beneficiază de o suplimentare de aproape un miliard de lei, în special pentru proiecte finanțate din fonduri europene. Ministerul Afacerilor Interne primește 166,8 milioane de lei, iar Ministerul Sănătății, 71,9 milioane de lei. Separat, Guvernul propune alocarea a încă 3,2 miliarde de lei pentru medicamente, materiale și servicii medicale, prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt suplimentate cu aproape 3,5 miliarde de lei, de peste nouă ori mai mult decât suma redusă din bugetul de stat al Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre obligații de plată ale statului, nu despre fonduri care ar putea fi redirecționate automat către educație.

Totodată, Nota de fundamentare arată că 275 de milioane de lei din diminuarea creditelor bugetare ale ministerului reprezintă sume reținute anterior potrivit Legii finanțelor publice, iar la categoria „Alte cheltuieli” sunt identificate economii de 270 de milioane de lei. Deocamdată niciun oficial al Ministerului Educației sau al Guvernului nu a ieșit să explice sumele respective.

Prima rectificare bugetară din 2026, după instalarea noului Guvern

Propunerea de reducere a bugetului de stat al Ministerului Educației și Cercetării apare la aproximativ o săptămână după instalarea Guvernului Niculescu.

Este prima rectificare bugetară propusă în 2026, în condițiile în care bugetul pentru acest an a fost construit și aprobat în timpul guvernării precedente.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi, 29 octombrie, că proiectul rectificării urmează să fie discutat în ședința de Guvern de vineri, 30 octombrie.

Potrivit ministrului, rectificarea urmărește acoperirea unor necesități urgente de finanțare, în special în sănătate și agricultură, în condițiile menținerii țintei de deficit bugetar.

Nazare a precizat că ministerele au solicitat suplimentări bugetare de aproximativ 60 de miliarde de lei, sumă pe care a apreciat-o drept prea mare pentru a putea fi acoperită integral.

Guvernul are în vedere și o a doua rectificare bugetară până la sfârșitul anului.

Foto: © Drugoy66 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru preuniversitar: Eu cred că documentul fundamental al profesorului este documentul de proiectare didactică. Este biblia pe care cadrul didactic trebuie să o aibă în momentul în care intră în clasă

Fri, 30 Oct 2026 05:42:13 +0000

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, consideră că „documentul fundamental al profesorului este documentul de proiectare didactică”. Acesta a afirmat că, dacă proiectarea didactică este folosită într-un mod dinamic și „într-o formă reflexivă”, atunci este „biblia pe care cadrul didactic trebuie să o aibă în momentul în care intră în clasă”. Declarațiile au fost făcute miercuri, 28 octombrie, la Prima News.

Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar a precizat la ce întrebări ar trebui să răspundă profesorii: „Ce fac la clasă? Ce fac la nivelul ciclului de învățământ? Ce fac la nivelul anului de studiu? Ce fac la nivelul unității de învățare?”:

„Eu cred că documentul fundamental al profesorului este documentul de proiectare didactică: Ce fac la clasă? Ce fac la nivelul ciclului de învățământ? Ce fac la nivelul anului de studiu? Ce fac la nivelul unității de învățare?

Sorin Ionescu a menționat relația cu elevul, aplicarea unor teste și cum ar putea să intervină profesorul: „Direcția care ne interesează este ceea ce se întâmplă direct în relația cu elevul, cum aplic testele, cât de relevante sunt ele (…).”

„(…) Vă repet, direcția care ne interesează este ceea ce se întâmplă direct în relația cu elevul, cum aplic testele, cât de relevante sunt ele, cum intervin în momentul în care am o serie de rezultate.”

Oficialul a remarcat faptul că elevii de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a susțin prea târziu în anul școlar Evaluările Naționale: „Când să mai intervină profesorul în care constatăm rezultate slabe?”

„La nivelul acesta constatator, o să vă dau un exemplu: dăm niște evaluări la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Le dăm la sfârșitul anului școlar, în luna mai. Când mai putem interveni în zonele în care constatăm rezultate slabe, pentru că după luna mai urmează 1 iunie și copiii sunt cu mintea la vacanță? De aceea, va trebui să regândim inclusiv aceste modalități de evaluare, astfel încât ele să fie relevante pentru activitatea didactică.”

Vezi aici declarațiile complete ale ministrului Sorin Ionescu

Foto: © Tanasin Srijaroensirikul | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Prima măsură pentru reducerea birocrației din școli, anunțată de ministrul delegat pentru preuniversitar: Să ducem bursele sociale către Ministerul Muncii. Avem în acest moment discuții cu ministrul de resort

Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu: Va trebui să regândim aceste modalități de evaluare de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, care se dau spre finalul anului școlar, în luna mai, când elevii „sunt cu gândul vacanța de vară” / Când să mai intervină profesorul în cazurile în care se constată rezultate slabe?